CCR decide joi soarta OUG 38/2026 emisă după căderea Guvernului

Curtea Constituțională ar putea stabili joi dacă Guvernul a intrat într-un conflict juridic de natură constituțională cu Parlamentul după ce a emis Ordonanța de urgență nr. 38/2026 privind Programul SAFE, deși își pierduse sprijinul parlamentar prin moțiunea de cenzură votată luni, 5 mai 2026. Sesizarea a fost depusă de Sorin Grindeanu (președintele Camerei Deputaților), care cere Curții să constate conflictul și să indice conduita necesară pentru restabilirea ordinii constituționale.

În practică, miza nu este doar soarta unei singure ordonanțe, ci limita până la care un guvern rămas în funcție după retragerea încrederii mai poate lua decizii cu putere de lege. Dacă CCR va da dreptate Camerei Deputaților, decizia ar putea deveni reper pentru orice viitor executiv aflat în interimat, tocmai pentru că sesizarea vizează două momente distincte: adoptarea ordonanței după 5 mai 2026 și publicarea ei în Monitorul Oficial vineri, 8 mai 2026.

Pentru Parlament, problema este una de rol constituțional. Sorin Grindeanu susține că Guvernul nu mai putea face decât acte de administrare curentă, nu să legifereze prin ordonanță de urgență. Iar dacă această interpretare va fi confirmată, orice act normativ asemănător emis de un executiv demis va intra sub un semn de întrebare mai apăsat decât până acum.

Sesizarea acuză două acte distincte, ambele după pierderea sprijinului parlamentar

În sesizarea trimisă Curții Constituționale, Sorin Grindeanu reclamă că Guvernul a continuat să acționeze ca legiuitor delegat după ce Parlamentul i-a retras încrederea prin moțiunea de cenzură votată luni, 5 mai 2026. El indică atât adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026, cât și publicarea ei ulterioară în Monitorul Oficial, vineri, 8 mai 2026.

„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.”

Acuzația are două planuri. Primul ține de momentul emiterii ordonanței, după căderea Guvernului. Al doilea ține de conținutul ei: executivul ar fi reglementat prin OUG soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, fie în dezbatere, fie chiar pe ordinea de zi a plenului în Camera Deputaților și Senat.

Potrivit Observatornews, Curtea ar putea discuta joi această sesizare. Informațiile disponibile până acum nu indică numele oficialilor CCR care au vorbit despre posibilul calendar, iar conținutul exact al Programului SAFE nu a fost prezentat în datele publicate până acum, astfel că impactul concret asupra cetățenilor nu poate fi evaluat din documentele făcute publice.

Guvernul a adăugat 12 articole noi chiar în ziua moțiunii

Un detaliu folosit în sesizare privește felul în care proiectul ordonanței a fost extins în ziua decisivă. Guvernul ar fi adăugat 12 articole noi în dimineața de luni, 5 mai 2026, adică exact în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură. Față de forma inițială, extinderea este descrisă ca fiind „substanțială”.

Numai că Executivul nu contestă ideea urgenței, ci o explică în chiar expunerea de motive a legii de aprobare. Formula folosită acolo este relevantă pentru ceea ce va analiza CCR: Guvernul admite că a ținut cont de posibilitatea de a nu mai putea emite ordonanțe de urgență dacă moțiunea trece.

„Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.”

Pentru judecătorii constituționali, exact această motivare poate cântări mult: dacă un guvern a grăbit completarea unei ordonanțe pentru a o adopta înainte să intre, eventual, în interimat, apare întrebarea dacă a încercat doar să răspundă unei urgențe sau să evite o limitare constituțională pe care o anticipa.

Decizia poate schimba raportul de forțe dintre Guvern și Parlament

Dacă CCR va constata conflictul, efectul politic și instituțional trece dincolo de Programul SAFE. Parlamentul ar primi o confirmare explicită că, după retragerea încrederii, Guvernul nu poate folosi ordonanțe de urgență pentru a influența sau înlocui traseul unor proiecte deja aflate în legislativ. Asta ar întări, în termeni practici, poziția Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare.

Dar, dacă sesizarea va fi respinsă, marja de acțiune a unui guvern demis ar rămâne mai largă decât susțin autorii plângerii. Iar precedentul ar putea fi invocat și în alte momente de instabilitate politică, atunci când un executiv fără sprijin parlamentar încearcă să lase în urmă măsuri cu efect imediat.

Sorin Grindeanu formulează și această consecință în sesizarea depusă la CCR:

„Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție.”

Și există un al doilea plan, mai puțin vizibil, dar cu efect politic direct. O decizie a Curții pe această temă poate cântări și în climatul formării unui nou guvern, fiindcă fixează ce mai poate și ce nu mai poate face executivul ieșit din joc parlamentar până la instalarea altuia. Datele publicate până acum nu arată ce partid sau ce coaliție susține Guvernul și ordonanța contestată.

Curtea Constituțională ar putea pronunța joi decizia privind sesizarea depusă de președintele Camerei Deputaților, iar hotărârea este așteptată să clarifice dacă OUG nr. 38/2026 a fost emisă în limitele interimatului sau cu depășirea lor.