Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Actualitate

Ce drepturi generale pot folosi angajatele la menopauză și când pot solicita un post cu condiții mai bune?

Roxana Tanase ·
Birou și scaun pentru angajată
Birou și scaun pentru angajată - Imagine ilustrativă - Jurnalul Național

Angajatele care trec prin menopauză pot folosi drepturile generale ale salariaților pentru a cere confidențialitate asupra vieții private, pentru a participa la îmbunătățirea condițiilor de lucru și, în anumite condiții, pentru a solicita un post vacant mai favorabil. Contractul individual, regulile privind repausul și protecția împotriva discriminării sunt reperele concrete pentru aceste demersuri.

Solicitarea unui alt post primește răspuns în cel mult 30 de zile

Potrivit eJobs Carieră, o salariată poate cere trecerea pe un post vacant cu condiții mai favorabile dacă îndeplinește împreună două cerințe: a terminat perioada de probă și are minimum 6 luni de vechime la angajatorul respectiv.

Potrivit eJobs Carieră, angajatorul trebuie să formuleze un răspuns scris, cu motivele deciziei, în maximum 30 de zile de la primirea cererii. Obligația privește răspunsul la solicitare; ocuparea postului cerut nu este garantată.

Separat, salariații pot participa la stabilirea și îmbunătățirea condițiilor în care lucrează. Acest drept privește inclusiv mediul de muncă. În relația cu angajatorul, salariata poate solicita și păstrarea confidențialității informațiilor despre viața sa privată pe care acesta le-a aflat.

Contractul arată programul, atribuțiile și criteriile de evaluare

Înainte de semnarea contractului sau de modificarea lui, angajatorul trebuie să comunice clauzele esențiale pe care dorește să le stabilească ori să le schimbe. Articolul 17 din Codul muncii include următoarele repere de verificat:

  • Locul în care se desfășoară activitatea sau posibilitatea de a lucra în locuri diferite, dacă postul nu are un loc fix.
  • Sediul angajatorului ori domiciliul acestuia, după caz.
  • Funcția sau ocupația și fișa postului, care descrie atribuțiile.
  • Criteriile folosite pentru evaluarea activității profesionale.
  • Data de la care produce efecte contractul.
  • Durata angajării, atunci când contractul este temporar sau încheiat pentru o perioadă determinată.
  • Numărul zilelor de concediu de odihnă.
  • Condițiile preavizului și durata acestuia pentru părțile contractului.
  • Salariul de bază, componentele suplimentare ale veniturilor și frecvența plăților.
  • Programul normal, exprimat în ore zilnice și săptămânale.
  • Contractul colectiv care stabilește condițiile aplicabile salariatei.

Aceste informații permit raportarea unei solicitări privind condițiile de lucru la atribuțiile, programul și regulile de evaluare stabilite pentru postul respectiv.

Protecția împotriva discriminării include sexul și vârsta

Articolul 5 din Codul muncii interzice discriminarea, inclusiv pe criterii de sex și vârstă. Interdicția acoperă formele directe și indirecte, discriminarea prin asociere, hărțuirea și victimizarea.

Discriminarea directă presupune un tratament care restrânge sau înlătură exercitarea unor drepturi pe baza unui criteriu protejat. Forma indirectă poate apărea când o regulă aparent neutră dezavantajează o persoană din cauza unui asemenea criteriu. Excepția privește regulile justificate obiectiv printr-un scop legitim, pentru care mijloacele sunt proporționale, adecvate și necesare.

Legea 202/2002, la articolul 7, extinde egalitatea dintre femei și bărbați asupra alegerii profesiei, recrutării, remunerării muncii de valoare egală, orientării și pregătirii profesionale, promovării, condițiilor de lucru și concedierii. Sunt acoperite și beneficiile nesalariale, accesul la protecție socială, participarea la organizații patronale, sindicale sau profesionale și accesul la prestații și servicii sociale.

Dreptul la demnitate privește și comportamentul de la serviciu. Insultele, conduita abuzivă și criticile nejustificate făcute în fața colegilor, fără posibilitatea unui răspuns, sunt exemple de încălcare a acestui drept.

Programul are limite, iar repausul are durate minime

Pentru verificarea programului efectiv, regulile generale sunt:

  • Norma întreagă presupune, de regulă, 8 ore zilnic și 40 de ore săptămânal.
  • Între două zile lucrate trebuie asigurate cel puțin 12 ore consecutive de odihnă. La munca organizată în schimburi, intervalul minim dintre schimburi este de 8 ore.
  • Odihna săptămânală însumează 48 de ore consecutive, acordate în mod obișnuit sâmbăta și duminica.

Dacă repausul în weekend ar afecta interesul public sau funcționarea normală a activității, zilele libere pot fi stabilite în altă parte a săptămânii, prin contractul colectiv aplicabil ori regulamentul intern. În această situație, salariații primesc un spor prevăzut în contractul colectiv sau individual.

Există și posibilitatea excepțională a cumulării repausului după o activitate continuă de maximum 14 zile calendaristice. Sunt necesare autorizarea inspectoratului teritorial de muncă și acordul sindicatului ori al reprezentanților salariaților. Compensațiile datorate sunt duble față de cele prevăzute la articolul 123 alineatul (2) din Codul muncii.

Orele peste durata săptămânală normală se lucrează, în principiu, cu acordul salariatului, sub rezerva excepțiilor legale. Compensarea se face prioritar prin timp liber plătit. Dacă acesta nu poate fi acordat în termenul legal, se plătește un spor în condițiile Codului muncii.

Concediul anual și concediul de îngrijitor au condiții diferite

Concediul de odihnă trebuie să aibă minimum 20 de zile lucrătoare anual. Durata concretă se stabilește prin contractul individual, cu respectarea legii și a contractelor colective aplicabile. Plata zilelor rămase neefectuate este permisă doar când încetează contractul.

La stabilirea duratei concediului anual sunt considerate activitate și perioadele de incapacitate temporară de muncă, maternitate, risc maternal și îngrijire a copilului bolnav. Dacă incapacitatea temporară acoperă întregul an calendaristic, concediul de odihnă trebuie acordat în cele 18 luni care încep odată cu anul următor.

Concediul de îngrijitor are altă destinație: sprijinirea unei rude sau a unei persoane din aceeași gospodărie care se confruntă cu o problemă medicală gravă. Durata este de 5 zile lucrătoare plătite anual, distincte de concediul de odihnă. Legea ori contractul colectiv poate prevedea o perioadă mai mare.

Angajatorul are obligații de prevenire a riscurilor

Protejarea sănătății la serviciu presupune prevenirea riscurilor profesionale, informarea și instruirea personalului, precum și organizarea activității și asigurarea mijloacelor necesare pentru lucrul în siguranță. Aceste obligații generale ale angajatorului privesc toți salariații.

Potrivit Hacking Work, un proiect distinct, depus în Parlament la 23 decembrie 2025, propunea reguli pentru prevenirea epuizării profesionale. Acestea sunt măsuri propuse, nu obligații prezentate drept aplicabile.

Proiectul prevedea ca fiecare angajator să le explice salariaților, o dată pe an, riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire. Riscurile psihosociale urmau să fie cuprinse și în evaluarea internă a riscurilor. Angajatorii cu peste 50 de salariați ar fi avut, în plus, un plan anual de prevenire, o evaluare internă specifică a riscurilor psihosociale în fiecare an și un mecanism intern confidențial pentru semnalarea problemelor.

În definiția proiectului, epuizarea este legată exclusiv de activitatea profesională și de dezechilibre persistente în organizarea muncii. Textul nu o încadrează ca afecțiune medicală și păstrează regimul existent al bolilor profesionale și al afecțiunilor mintale.

Concediul plătit pentru refacere ar fi o măsură facultativă, introdusă prin regulamentul intern sau contractul colectiv, cu acordare la cerere și fără justificare medicală. Tot facultativ, angajatorul ar putea finanța integral sau parțial sprijinul oferit de psihologi autorizați. Participarea ar rămâne voluntară și confidențială, iar refuzul nu ar putea atrage sancțiuni ori dezavantaje.

Proiectul prevedea intrarea în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial. De la acel moment ar curge un termen de 180 de zile pentru ghidul și instrumentele Ministerului Muncii, respectiv 12 luni pentru adaptarea procedurilor angajatorilor.