În aceste condiții, în Bucureşti, scenariile sunt sumbre – fie se va circula la fel de prost ca în anii trecuți, fie mai rău. Doar închiderea școlilor, în contextul valului 4 al pandemiei, ar putea ”salva” situația.
Ce a făcut Primăria Capitalei pentru fluidizarea traficului?
În puține cuvinte, nu mare lucru. Principala ”realizare” este că au fost deblocate lucrările la cele două mari proiecte de infrastructură – Pasajul de la Doamna Ghica și lărgirea străzii Prelungirea Ghencea. Însă acest lucru s-a întâmplat foarte târziu. La pasaj lucrările s-au reluat în iulie, după 9 luni de pauză, iar circulația la sol încă nu este gata, mai fiind în lucru breteaua dinspre Obor spre Piața Delfinului, cu circulația deviată, iar breteaua dinspre Petricani spre intersecția Doamna Ghica va fi din nou spartă pentru o lucrare la termoficare.
În versiunea sa, primarul Nicușor Dan a anunțat că lucrările la sol vor fi gata până la finalul anului, iar întregul pasaj până la finalul anului viitor. Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a fost mai optimist și a anunțat că vor fi gata lucrările la sol până la finalul lunii august, dar mai trebuie finalizată o bretea.
La Prelungirea Ghencea, primarul Nicușor Dan a declarat la finalul lunii august pentru HotNews.ro că lucrările reîncep în septembrie. Însă Primăria renunță deocamdată la linia de tramvai prevăzută pe mijloc, din lipsa banilor. Primarul spune că anul acesta, cât permite vremea, se va lucra la porțiunea de la tramvaiul 41 până la Râul Doamnei, iar după ce se înrăutățește vremea se va lucra la demolările necesare pentru lărgirea tronsonului II. Întrebat de ce a durat atât de mult ca lucrările să fie reluate, Nicușor Dan spune că Trustul de Clădiri Metropolitane, compania municipală care face lucrarea, avea datorii foarte marte mari, iar compania municipală care făcea dirigenția de șantier nu a mai putut fi salvată din lipsa banilor. Deci zona va fi în șantier minim 2 ani.
În contextul dotărilor, pe zona de transport public, în ceea ce privește flota, Bucureștiul are doar cele 500 de autobuze Otokar și cele 130 autobuze Mercedes Hibrid, cumpărate de fosta administrație, pentru care Bucureștiul și acum achită datoria. Tramvaiele și troleibuzele sunt însă în stare critică și problema nu va fi rezolvată prea curând.
De altfel, „Fosta administraţie a avut două licitaţii eşuate pe achiziţia de autobuze electrice, de asemenea din bani europeni, am refăcut în şedinţele anterioare de Consiliu General indicatorii, i-am aprobat, vom lansa licitaţia şi vom avea, până în 2023, 100 de autobuze electrice”, a declarat Nicușor Dan la prezentarea bilanțului la 10 luni de mandat.
”Avem azi un contract de delegare de 10 ani, serios, corect, care a mulţumit toate părţile care au luat parte la aceste discuţii. Faptul că avem acest contract de delegare pe termen lung era o condiţie pentru ca să putem accesa bani europeni, şi pe tramvaie şi pe autobuzele electrice.
Faptul că avem acest contract de delegare permite ADI-ului să îşi exercite controlul pe STB. Ăsta este un lucru foarte important, au început să fie aplicate amenzi de 100 de lei pentru şoferii care pleacă mai devreme sau mai târziu de la cap de linie faţă de orarul care este obligatoriu pentru ei”, a explicat Nicușor Dan la prezentarea bilanțului.
Proiecte anunțate
Încă din luna martie, primarul Nicușor Dan a anunțat că a depus pe PNRR mai multe proiecte care vizează mobilitatea, cel mai important fiind metroul de suprafață.
”Proiectul cel mai important este metroul de suprafață, modernizarea și extinderea liniilor de tramvai, ne dorim electrificarea transportului public din București. Printre proiectele pe care le depunem se numără atât achiziția de tramvaie cât și transformarea actualelor autobuze pe motorină în troleibuze.
Mai avem un proiect cu piste de bicicicliști în zona metropolitană. Mare parte din proiectele pe care le depunem nu vizează doar Bucureștiul ci și zona metropolitană. Avem un set de proiecte pentru termoficare, ele însumează 1 miliard de euro – se referă atât la modernizarea rețelei, digitalizarea sistemului de termoficare și aici vorbim atât despre rețeaua de transport și distribuție cât și contorizare inteligentă la beneficiari”, susținea Nicușor Dan.
Ca proiecte mari de trafic, primarul a anunțat amenajarea salbei de lacuri, care va cuprinde și piste de biciclete, extinderea rețelei de tramvai de la Delfinului la Doamna Ghica, extinderea liniei de tramvai de la Cora Pantelimon la Serele Pantelimon. ”Noi putem să facem salba de lacuri, iar la restul putem să ducem proiectele până la un punct, adică să facem studiile de fezabilitate, proiectele, apoi să contribuim cu bani, dar de construit trebuie să le construiască Primăria Capitalei”, a explicat primarul pentru HotNews.ro.
Primăria Sectorului 3 vrea să construiască trei pasaje rutiere subterane – două pe Mihai Bravu, la intersecția cu bd. Camil Ressu și Calea Vitan și unul la intersecția str. Gării Cățelu cu Șoseaua Industriilor – și două supraterane – unul la intersecția bd. Theodor Pallady – str. Nicolae Teclu (zona comercială Ikea) și unul la intersecția bd. Theodor Pallady cu str. Drumul între Tarlale. Un alt proiect este lărgirea străzii Drumul între tarlale de la două la 4 benzi pe sens. Proiectele totalizează aproape jumătate de miliard de lei, au fost deja aprobate de Consiliul Local Sector 3.
”Măsurile de fluidizare a traficul rutier sunt aplicate permanent în sectorul 4. Am început cu studii de trafic în urma cărora am sistematizat (prin semnalistică nouă și prin instituire de sensuri unice) mai multe zone din interiorul cartierelor. Apoi am ieșit în bulervarde, acolo unde, așa cum cunoașteți deja, le-am lărgit de la două la patru benzi de circulație și am amenajat parcări publice în spic, pentru ca oamenii să aibă unde să-și parcheze mașinile și să nu mai oprească în prima bandă și să blocheze astfel circulația mijloacelor de transport în comun.
În mod evident, pentru a păstra ordinea pe bulevarde, am intensificat acțiunile de ridicare a vehiculelor staționate neregulamentar.
Spre exemplu, avem o medie zilnică de 25 de mașini ridicate din zona stațiilor de autobuz, de tramvai sau din aproprierea intersecțiilor. De acest aspect este responsabilă Poliția Locală a Sectorului 4, care un departament special denumit „Patrula Stradală”, format din echipe mobile care patrulează pe bulevarde, iar în orele de vârf dirijează circulația în intersecțiile aglomerate din sector. Tot acest echipaje se asigură că pe străzile din sectorul 4 nu staționează dube, camioane sau alt fel de vehicule de mare tonaj”, a explicat primarul Daniel Băluță, aflat la al doilea mandat.
În anul 2020 s-au finalizat lucrările de modernizare a mai multor artere: Șos Giurgiului, strada Berceni, strada Luică și Turnu Măgurele.
Pentru reducerea traficului , Primăria a mai construit parcări park&ride langă stațiile de metrou de la marginea orașului – la capătul Șoselei Berceni, Piața Sudului, acestea fiind gata anul trecut.
”În acest fel, cel puțin 1.000 de mașini zilnic nu mai intră în traficul din București. Alte câteva sute de vehicule care participau la traficul din sector rămân în Popești-Leordeni, după ce a fost finalizată pasarela pietonală care facilitează accesul oamenilor din orașul vecin la stațiile de metrou, fără să mai folosescă mașinile personale. De asemenea, am investit în creșterea gradului de confort al persoanelor care aleg să folosească mijloacele de transport în comun, asigurându-le refugii conforme de așteptare, cu mobilier urban pe care să se poată așeza”, a mai spus primarul.
În ceea ce privește proiectele mari de infrastructură, Primăria, în parteneriat cu Ministerul Transporturilor, lucrează la extinderea rețelei de metrou până în comuna Berceni, dar are și două proiecte pentru construirea a două pasaje rutiere.
”Suntem prima autoritate locală din România care construiește metrou. Noua stație de pe Șoseaua Berceni este în lucru, iar în imediata ei apropiere, ridicăm o nouă parcare etajată, ce va fi folosită tot în sitem park&ride. Totodată, pregătim, în colaborare cu autoritățile locale din Ilfov extinderea rețelei de metrou până în comuna Berceni.
Apoi, vom începe în scurt timp construcția a două pasaje rutiere în două dintre cele mai aglomerate zone din sector: intersecția de la Apărătorii Patriei și intersecția bulevardelor Turnu Măgurele și Alexandru Obregia.
Acestea vor întregi inelul median de circulație al Bucureștiului și vor fi construite în așa fel încât să permită și amplasarea viitoarei linii de tramvai, prevăzută în PUG-ul Capitalei şi inclusiv PUZ-ul, care nu era suspendat la momentul realizării documentaţiei.
Totodată, continuăm să lărgim și să reamenajăm trama stradală pe bulevardele unde încă nu am apucat să lucrăm (cum ar fi Șoseaua Olteniței), astfel încât și aici să ne asigurăm că avem permanent disponibile câte două benzi de circulație și parcări conforme. Mai mult, încercăm să identificăm noi spații care să ne permită crearea de noi de locuri de parcare, astfel încât posesorii de vehicule să nu mai parcheze pe stradă sau pe trotuare”, a explicat Băluță.
În Sectorul 6, primarul Ciprian Ciucu, pe termen scurt, vrea să sistematizeze circulația în jurul școlilor.
”Mi-ar fi plăcut să avem mai mult timp și să fi amenajat ca aici (str. Valea Prhovei, lângă Școala 205 și str. Ghirlandei, lângă Școala Sf. Treime) străzile din jurul tuturor Școlilor din Sectorul 6! Am refăcut toate trecerile de pietoni care nu mai erau vizibile din jurul școlilor din Sectorul 6 și am marcat trecerile din unele intersecții din proximitatea Școlilor. Vom implementa un program la ADPDU Sector 6 care va avea ca obiectiv să sistematizeze toate străzile din jurul Școlilor în acest mod”, a scris Ciucu pe pagina de Facebook.
”Acolo unde se poate, în baza unor analize de trafic, vom închide străzile din jurul școlilor, dacă nu le sistematizăm. Este importantă siguranța, se fac busculade fiindcă mulți părinți aduc copiii cu mașina la școală și se blochează tot”, a declarat primarul pentru HotNews.ro.
De asemenea, Primăria va începe un proiect de reabilitare a străzilor dintre blocuri, multe pline de gropi.
”Avem reparații pe străzile dintre blocuri, zeci de străzi, cu prioritate cele din jurul școlilor, facem locuri de parcare și parcări etajate. Prima este o parcare de circa 250 de locuri la Lujerului, avem în lucru Planul Urbanistic de Detaliu pentru ea. Aceste măsuri vor duce la decongestionarea aleilor dintre blocuri unde nu vor mai parca mașini pe trotuar”, a spus Ciucu.