CE, previziuni economice de toamnă
Previziuni Economice pentru România și Zona Euro
Comisia Europeană anticipează o creștere a deficitului bugetar în România, estimând o creștere de la 3,6% din PIB în acest an la 4,4% în 2024 și 6,1% în 2025. În același timp, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului, de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 și 3,3% în 2021.
Inflația și Datoria Publică
Conform prognozelor economice de toamnă, inflația este estimată la 3,9% pentru acest an, 3,5% în 2020 și 3,4% în 2021. De asemenea, ponderea datoriei publice brute în PIB ar putea crește de la 35,5% în 2023 la 37,2% în 2024 și 40,6% în 2025. Balanța de cont curent este așteptată să se extindă de la 5,1% din PIB în 2019 la 5,3% în 2020 și 5,4% în 2021.
Starea Economiei în Uniunea Europeană
La nivelul Uniunii Europene, 2019 marchează al șaptelea an consecutiv de expansiune economică, iar prognozele sugerează că această tendință va continua în următorii doi ani. Piețele muncii rămân robuste, cu o scădere constantă a ratei șomajului.
Deficitul bugetar în zona euro este estimat la 0,9% în 2020 și 1% în 2021, iar datoria publică brută ar putea ajunge la 85,1% din PIB anul viitor, scăzând la 84,1% în 2021.
Provocări Economice și Tensiuni Geopolitice
„Mediul extern s-a deteriorat semnificativ, iar incertitudinile au atins niveluri alarmante, afectând în special sectorul industrial, care se confruntă cu transformări structurale. Astfel, economia europeană se îndreaptă spre o perioadă de creștere mai modestă și inflație scăzută”, se arată în prognoză.
Se estimează că PIB-ul zonei euro va crește cu 1,1% în 2019 și cu 1,2% în 2020 și 2021. Comparativ cu prognozele din vara anului 2019, estimările de creștere au fost revizuite în scădere cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 și cu 0,2 puncte pentru 2020.
Perspectivele Viitoare și Recomandările Politice
„Este posibil să ne confruntăm cu provocări viitoare, inclusiv incertitudini legate de conflictele comerciale și tensiuni geopolitice crescânde. Solicit tuturor statelor membre cu datorii publice ridicate să adopte politici bugetare prudente și să înceapă reducerea acestora. În același timp, statele cu flexibilitate bugetară ar trebui să profite de această oportunitate”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte responsabil pentru moneda euro.
Pierre Moscovici, comisar pentru afaceri economice, a subliniat că, deși economiile din UE vor continua să se extindă, este esențial să nu ne complacem în situația actuală. „Trebuie să utilizăm toate instrumentele politice disponibile pentru a întări reziliența Europei și a susține creșterea”, a adăugat el.
Impactul Tensiunilor Comerciale și al Investițiilor
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China, împreună cu incertitudinile politice, au dus la o scădere a investițiilor și a activităților din sectorul industrial. Creșterea economică din Europa va depinde de soliditatea sectoarelor orientate spre piața internă, care se bazează pe creșterea salariilor și condiții de finanțare favorabile.
Deși se preconizează o continuare a expansiunii economice în toate statele membre, este puțin probabil ca factorii interni să fie suficienți pentru a genera o creștere robustă.
Starea Pieței Muncii și Rata Șomajului
Crearea de locuri de muncă în UE a demonstrat o reziliență surprinzătoare, în parte datorită faptului că evoluțiile economice nu afectează imediat locurile de muncă. Rata de ocupare a forței de muncă este la un nivel record, iar rata șomajului a atins cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Se estimează că rata șomajului în zona euro va scădea de la 7,6% în acest an la 7,4% în 2020 și 7,3% în 2021.
În UE, se preconizează o scădere a ratei șomajului la 6,3% în 2023, stabilizându-se la 6,2% în 2020 și 2021.
Inflația și Finanțele Publice
Inflația în zona euro a încetinit în acest an, în principal din cauza scăderii prețurilor la energie. Se estimează că inflația va rămâne scăzută în următorii doi ani, cu o prognoză de 1,2% pentru acest an și anul următor, crescând la 1,3% în 2021.
Finanțele publice europene vor beneficia de ratele scăzute ale dobânzilor, iar ponderea datoriei în PIB va continua să scadă, ajungând la 86,4% în acest an, 85,1% în 2020 și 84,1% în 2021.
Riscuri și Oportunități pentru Creștere
Riscurile care ar putea duce la o creștere economică mai lentă includ incertitudini comerciale și geopolitice, precum și o posibilă încetinire a activității economice în China. La nivel intern, un Brexit dezordonat ar putea afecta negativ sectoarele orientate spre piața internă.
Pe de altă parte, o reducere a tensiunilor comerciale și o creștere economică mai puternică în China ar putea sprijini creșterea. În zona euro, o abordare bugetară mai expansionistă din partea statelor cu marjă de manevră ar putea, de asemenea, să contribuie la o expansiune economică mai robustă.
În concluzie, riscurile actuale sugerează o tendință descendentă pentru creștere, dar oportunitățile rămân, oferind o bază pentru o dezvoltare economică sustenabilă.
Sursa: Financiarul.ro.
