CE, previziuni economice de toamnă

 Comisia Europeană estimează pentru România creșterea deficitului bugetar de la 3,6% din PIB în acest an la 4,4% anul viitor și la 6,1% în 2021, în timp ce creșterea PIB ar urma să încetinească de la 4,1% în 2019 la 3,6% în 2020 și 3,3% în 2021.

În previziunile economice de toamnă, Comisia mai estimează o inflație de 3,9% în acest an, 3,5% în 2020 și 3,4% în 2021, în timp ce ponderea în PIB a datoriei publice brute ar urma să crească de la 35,5% în acest an la 37,2% în 2020 și la 40,6% în 2021. Balanța de cont curent ar urma să se majoreze de la 5,1% din PIB în 2019 la 5,3% din PIB în 2020 și 5,4% din PIB în 2021.

La nivelul UE, Comisia spune că 2019 este cel de-al șaptelea an consecutiv în care economia este în creștere, iar conform previziunilor creșterea economică va continua și în următorii doi ani. Piețele forței de muncă rămân solide, iar șomajul scade în continuare.

Deficitul bugetar al zonei euro va fi în 2020 de 0,9% și 1% în 2021, iar datoria publică brută va crește la 85,1% din PIB anul viitor și va ajunge la 84,1% în 2021.

„Mediul extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate, ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă”, spune prognoza.

Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,1 % în 2019 și cu 1,2 % în 2020 și 2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de așteptat ca PIB-ul să crească cu 1,4 % în 2019, 2020 și 2021. Previziunile pentru 2020 au fost și ele revizuite în sens descendent față de cele din vară (de la 1,6 %).

„Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăți: o perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde, deficiențe persistente în industria prelucrătoare și Brexitul. Rog insistent toate țările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să înceapă își reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul social.

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE își vor continua expansiunea în următorii doi ani, în pofida situațiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundația economiei UE este solidă: după șase ani de creștere, șomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne așteaptă un drum dificil, nu ne putem complăcea în situația actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice pentru a se consolida reziliența Europei și pentru a se sprijini creșterea.”

Tensiunile comerciale persistente dintre Statele Unite și China și gradele ridicate de incertitudine politică, în special în ceea ce privește comerțul, au determinat reducerea investițiilor, a activităților industriei prelucrătoare și a schimburilor comerciale internaționale. Având în vedere că se preconizează menținerea creșterii lente a PIB-ului mondial, creșterea economică din Europa va depinde de robustețea sectoarelor orientate mai mult către piața internă. Aceste sectoare se vor baza, la rândul lor, pe o creștere a salariilor benefică pieței forței de muncă, pe condiții de finanțare favorabile și, în unele state membre, pe măsuri bugetare de sprijin. Deși se preconizează că economiile tuturor statelor membre își vor continua expansiunea, este puțin probabil ca doar factorii de creștere interni să fie suficienți pentru a genera o creștere puternică.

Crearea de locuri de muncă s-a dovedit a fi peste tot în UE surprinzător de rezilientă. Această situația este, pe de o parte, rezultatul faptului că, de obicei, evoluțiile economice nu se repercutează imediat asupra locurilor de muncă, iar, pe de altă parte, este determinată de orientarea forței de muncă înspre sectorul serviciilor. Rata de ocupare a forței de muncă este la un nivel record, iar cea a șomajului la cel mai mic nivel de la începutul secolului încoace. Deși se preconizează că ritmul creării nete de locuri de muncă va încetini, rata șomajului în zona euro va scădea, conform previziunilor, de la 7,6 % în acest an până la 7,4 % în 2020 și la 7,3 % în 2021. În UE, se estimează că rata șomajului va scădea, ajungând la 6,3 % anul acesta, și se va stabiliza la un nivel de 6,2 % în 2020 și 2021.

Ritmul inflației în zona euro a încetinit până acum în acest an datorită scăderii prețurilor la energie și firmelor care, în marea lor majoritate, au ales să acopere costurile salariilor majorate din marjele lor în loc să transfere aceste costuri clienților. Se estimează că presiunile inflaționiste vor rămâne la un nivel scăzut în următorii doi ani. Conform previziunilor, inflația în zona euro (indicele armonizat al prețurilor de consum) va fi de 1,2 % anul acesta și în anul următor, crescând până la 1,3 % în 2021. În UE, se preconizează că inflația va ajunge la 1,5 % în anul în curs și în cel ce va urma, respectiv la 1,7 % în 2021.

Conform previziunilor, finanțele publice europene vor profita în continuare de ratele foarte mici ale dobânzilor plătibile pentru datoria restantă. În pofida creșterii mai modeste a PIB-ului, se preconizează că în zona euro ponderea agregată a datoriei în PIB va continua să scadă pentru cel de-al cincilea an consecutiv, până la 86,4 % anul acesta, 85,1 % în 2020 și 84,1 % în 2021. Același lucru este valabil și pentru UE, unde se estimează că ponderea datoriei în PIB va scădea până la 80,6 % anul acesta, la 79,4 % în 2020 și la 78,4 % în 2021.

În schimb, se preconizează că soldurile bugetelor publice vor scădea ușor din cauza impactului creșterii mai reduse și a unei relative relaxări a politicilor bugetare discreționare din unele state membre. Se estimează că deficitul cumulat al zonei euro va crește de la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, de 0,5 % din PIB în 2018, la 0,8 % anul acesta, apoi la 0,9 % în 2020 și 1,0 % în 2021, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Cu toate acestea, conform previziunilor, orientarea bugetară agregată în zona euro, și anume variația agregată a soldului bugetar structural din cele 19 state membre ale zonei euro, va rămâne în general neutră. În UE, se preconizează de asemenea că deficitul cumulat va crește de la 0,7 % din PIB în 2018 până la 0,9 % anul acesta, la 1,1 % în 2020 și la 1,2 % în 2021.

O serie de riscuri ar putea conduce la o creștere mai redusă decât se previzionează. Creșterea economică ar putea fi afectată de o nouă creștere a gradului de incertitudine sau de o intensificare a tensiunilor comerciale și geopolitice, dar și de o încetinire a activității economice în China mai mare decât cea estimată, din cauza efectelor mai slabe ale măsurilor de politică implementate până acum. La nivel intern, riscurile includ un Brexit dezordonat și posibilitatea ca deficiențele din industria prelucrătoare să se repercuteze într-o măsură mai mare asupra sectoarelor orientate spre piața internă.

În schimb, creșterea economică ar putea fi sprijinită de o atenuare a tensiunilor comerciale, de o creștere economică mai puternică în China și de o reducere a tensiunilor geopolitice. În zona euro, favorabil pentru creștere ar fi și dacă statele membre cu marjă de manevră bugetară ar alege orientări bugetare mai expansioniste decât se preconizează. Per ansamblu însă, riscurile țin în mod clar balanța înclinată în jos.

Sursa: Financiarul.ro.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata