Duminică, 1 Decembrie, românii sunt așteptați la vot, pentru a decide componența Parlamentului. În funcție de procentele obținute de candidați la alegerile parlamentare 2024, se va decide numărul de deputați și senatori pe care îi va avea în Parlament fiecare formațiune politică. Pentru a ajunge să ocupe fotolii de deputați sau senatori, candidații trebuie să obțină un anumit prag electoral.
Ce este pragul electoral la alegerile parlamentare?
Pragul electoral reprezintă un element esențial al sistemului electoral din România, fiind procentul minim de voturi pe care un partid politic sau o alianță trebuie să-l obțină la nivel național pentru a accede în Parlament. În contextul alegerilor legislative, acest prag este stabilit pentru a asigura o reprezentare proporțională și pentru a preveni fragmentarea excesivă a legislativului.
Parlamentul României are o structură bicamerală, fiind compus din Senat și Camera Deputaților. Membrii celor două camere sunt aleși prin vot universal, direct, secret și liber exprimat. Alegerile se organizează în cele 43 de circumscripții electorale, dintre care 41 corespund județelor, una Municipiului București, iar alta este dedicată românilor din diaspora.
Camera Deputaților este formată din 332 de deputați, iar Senatul are 137 de membri. Reprezentarea este calculată în funcție de populația fiecărei circumscripții: se alocă un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Această structură este menită să garanteze reprezentarea proporțională a cetățenilor în procesul decizional.
Care este pragul electoral minim?
Pragul electoral în România este de 5% din voturile valabil exprimate la nivel național pentru un partid politic. Aceasta înseamnă că, pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să obțină cel puțin 5% din totalul voturilor. Alternativ, partidele care nu ating acest prag pot accede în legislativ dacă obțin cel puțin 20% din voturi în patru circumscripții electorale.
Pentru alianțele electorale, pragul este mai ridicat și variază în funcție de numărul de partide componente: 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru trei partide și 10% pentru alianțele formate din mai multe partide. Aceste reguli au rolul de a stabiliza sistemul politic și de a reduce fragmentarea Parlamentului.
Sistemul electoral din România este unul proporțional, bazat pe scrutin de listă. Acest lucru înseamnă că cetățenii votează listele de candidați propuse de partidele politice și alianțele electorale în circumscripțiile electorale.
Locurile din Parlament sunt distribuite în funcție de procentul voturilor obținute de fiecare formațiune politică
Distribuirea mandatelor respectă principiul reprezentării proporționale. De exemplu, un partid care obține 10% din voturile naționale va primi aproximativ 10% din locurile disponibile în Parlament. Totuși, acest lucru este valabil doar dacă pragul electoral este depășit.
Partidele cu cei mai mulți candidați
Alegerile parlamentare se desfășoară o dată la patru ani, iar normele de reprezentare se bazează pe datele demografice furnizate de Institutul Național de Statistică. Este esențial ca partidele să-și concentreze campaniile în circumscripțiile cu un număr mare de alegători, pentru a maximiza șansele de a obține mandate.
La aceste alegeri parlamentare, PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639). Partidul are liste complete pentru 42 de circumscripţii. PSD este urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL, care are 630 de candidați, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596 și USR – 589 de candidați.
Sursa – playtech.ro
