Ce restricții au pădurile din parcuri naționale și naturale și ce compensații erau prevăzute în 2024

Proprietarii de păduri supuse restricțiilor de mediu pot avea tăierile complet interzise sau recoltarea lemnului limitată, în funcție de încadrarea terenului. Pentru pădurile din tipurile funcționale T1 și T2 este prevăzută o schemă de compensații pentru perioada 2024-2027. Denumirea de parc național sau natural nu stabilește singură regimul fiecărei proprietăți ori al fiecărui traseu turistic.

Parcurile naționale protejează biodiversitatea, cele naturale includ și patrimoniul cultural

Un parc național cuprinde suprafețe mari, delimitate pentru conservarea valorilor naturale reprezentative. Protejarea biodiversității, adică a diversității plantelor și animalelor, este scopul principal. Restricțiile din interiorul său urmăresc păstrarea mediului natural.

Într-un parc natural, protecția privește un teritoriu cu elemente naturale, culturale și istorice. Conservarea lor și dezvoltarea durabilă se desfășoară după un regulament.

Ambele categorii sunt recunoscute prin lege ca arii protejate. Scopurile și activitățile desfășurate în interior diferă, deși protejarea elementelor naturale rămâne principiul comun. Parcurile pot fi destinații de vacanță, iar unele cuprind trasee montane, peșteri, lacuri sau obiective cultural-istorice.

Încadrarea pădurii stabilește interdicția sau limitarea tăierilor

Tipul funcțional T1 cuprinde pădurile constituite în zone de protecție strictă sau integrală din arii naturale protejate, rezervații științifice, păduri virgine și cvasivirgine, rezervații naturale care conservă resurse genetice deosebite și situri naturale ale patrimoniului universal UNESCO. În aceste zone, tăierile sunt total interzise.

Tipul funcțional T2 desemnează pădurile cu funcții speciale de protecție. Aici, recoltarea masei lemnoase este substanțial diminuată, pentru ca exploatarea să nu afecteze ecosistemul forestier.

Aceste două încadrări sunt cele pentru care schema prevede compensații. Beneficiarii sunt proprietarii persoane fizice și juridice, formele lor asociative și unitățile administrativ-teritoriale care dețin păduri supuse restricțiilor respective. Pentru acestea din urmă sunt incluse pădurile din proprietatea publică și privată.

Compensațiile pentru 2024 diferă între cele două tipuri de pădure

Potrivit Digi Economic, pentru anul 2024, cuantumurile prevăzute erau de 745 de lei pe an pentru un hectar încadrat în T1 și de 365 de lei pe an pentru un hectar încadrat în T2. Sumele sunt legate de anul respectiv și de categoria suprafeței forestiere.

Suprafața estimată pentru acordarea compensațiilor este de 430.000 de hectare: 61.000 de hectare încadrate în T1 și 369.000 de hectare încadrate în T2.

Parcurile naționale conservă de la lacuri glaciare la păduri și chei

Suprafața, speciile protejate și obiectivele turistice diferă de la un parc la altul, potrivit prezentării publicate de Libertatea:

• Are 20.000 de hectare de rezervație naturală, peste 1.200 de specii de plante, inclusiv specii unice în lume, peste 20 de vârfuri care depășesc 2.000 de metri și aproximativ 100 de lacuri, între care Lacul Bucura, cel mai întins și cel mai adânc lac glaciar din țară. Fauna cuprinde mistreți, lupi, urși, capre negre și iepuri.
• Cheile Nerei ocupă 36.000 de hectare și găzduiește șase rezervații naturale. Relieful are altitudini cuprinse între 600 și 1.000 de metri. Aici trăiesc căprioare, cerbi carpatini, urși și mistreți, iar flora cuprinde peste 100 de specii, cu subspeciile lor. Între obiective se află lacurile carstice Ochiul Beiului și Dracului, cascadele Beușnița și Bigăr, precum și peșterile Dubova și Peștera Boilor.
• Defileul Jiului, înființat în 2005, se întinde pe peste 11.000 de hectare, de-a lungul defileului format de Jiu în nordul județului Gorj. Biologii au clasificat aici peste 700 de specii de plante și peste 400 de specii de animale, multe protejate prin lege.
• Munții Rodnei cuprinde 46.000 de hectare, dintre care 3.000 sunt declarate rezervație a biosferei. Are vârfuri de peste 2.000 de metri, zeci de lacuri glaciare și plante rare. Fauna include urși, cerbi, râși, acvile de munte, cocoși de munte și capre negre. Atracțiile includ Poiana cu narcise, unică în lume, Cascada Cailor, Valea Arieșului și lacul Lala.
• Călimani are 24.000 de hectare și cuprinde Rezervația Științifică de Jnepeniș, Rezervația Lacul Iezer și Rezervația geologică 12 Apostoli. Vegetația lemnoasă include măceș, scoruș, alun și păducel. Printre animale se numără urși, cerbi, râși, pisici sălbatice și bursuci.
• Cheile Bicazului-Hășmaș are 6.500 de hectare și găzduiește peste 1.000 de plante superioare, inclusiv plante unice în lume și monumente ale naturii. Pădurile de molid acoperă 95% din zonă. Fauna cuprinde vipere, șerpi, urși, cerbi carpatini, ciocănitoare de munte și broaște cu burți galbene. Stațiunea Lacul Roșu, Peștera Munticelu, Piatra Singuratică și traseele montane sunt între obiectivele turistice.
• Piatra Craiului are o creastă de aproximativ 25 de kilometri. Dintre cele peste 1.200 de specii de plante, peste 180 sunt ocrotite prin lege. Aici cresc garofița Pietrei Craiului, macul galben, bujorul de munte, floarea-de-colț și gladiola sălbatică. Parcul adăpostește 41 dintre cele 58 de specii de orhidee de munte existente în România.
• Munții Măcinului protejează cea mai veche formațiune geologică din țară, pentru conservare și valorificare științifică și turistică. Are peste 1.700 de specii de plante, dintre care 72 sunt protejate prin lege, 181 de specii de păsări, dintre care 37 sunt protejate internațional, și peste 1.400 de specii de insecte.
• Buila-Vânturarița, înființat în 2004, are 4.186 de hectare și este cel mai mic parc național din România. În apropiere se află mănăstirile Horezu, Frăsinei, Arnota și Bistrița.
• Cozia, Semenic și Domogled-Valea Cernei completează destinațiile din categoria parcurilor naționale.

Parcurile naturale reunesc peisaje, habitate și obiective turistice

De la munți până la luncile râurilor, aceste arii protejate cuprind teritorii cu întinderi și caracteristici diferite:

• Apuseni cuprinde Munții Bihorului și Munții Vlădeasa. Aici trăiesc vulpi, urși, capre negre, râși și cocoși de munte. Printre obiective se află Peștera Scărișoara, Ghețarul de la Vârtop, Valea Galbenei, Peștera Urșilor, Vârful Biserica Moțului și Peștera Ciur Izbuc.
• Bucegi se întinde pe peste 32.000 de hectare în județele Dâmbovița, Prahova și Brașov. Varietatea rocilor, inclusiv șisturi cristaline, însoțește un relief divers. Formele cunoscute sunt Babele, cu aspect de ciuperci, și Sfinxul, cu aspect de cap uman. Parcul cuprinde și Peștera Ialomița, Cheile Zănoagei și Cheile Ghimbarului.
• Comana, în sud-estul județului Giurgiu, are aproximativ 25.000 de hectare. Este o zonă specială de conservare pentru floră spontană și faună sălbatică. Plantele includ bujorul românesc și nufărul galben, iar fauna cuprinde popândăul, reptile, țestoasa de baltă și buhaiul de baltă cu burtă roșie.
• Cefa are peste 5.000 de hectare și găzduiește mamifere, păsări, reptile și insecte, multe protejate prin lege. Include rezervația naturală Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani, unde sunt ocrotite, între altele, egreta albă și stârcul cenușiu.
• Mica Baltă a Brăilei a fost declarată arie protejată în 2000. Are aproximativ 25.000 de hectare în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord. Diversitatea faunei include păsări, reptile, amfibieni, pești și mamifere.
• Lunca Mureșului, arie protejată din 2004, ocupă 17.455 de hectare și găzduiește aproximativ 200 de specii de păsări, multe protejate internațional. Râul străbate parcul pe 88 de kilometri și are o lățime de 120 de metri. Ultima porțiune, de la Nădlac la Cenad, formează și granița dintre România și Ungaria.
• Porțile de Fier se află în județele Caraș-Severin și Mehedinți, în mare parte în Defileul Dunării, numit și Clisura Dunării. Cu aproximativ 116.000 de hectare, este unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România. Cuprinde 18 rezervații naturale, între care Cazanele Mari, Cazanele Mici, Valea Mare, Balta Nera și Peștera cu apă din Valea Polevii.
• Grădiștea Muncelului-Cioclovina se numără, de asemenea, printre parcurile naturale din România.

Alte arii protejate conservă păduri, ape și tradiții locale

Pădurea Letea, cea mai veche rezervație naturală din România, adăpostește peste 500 de specii de plante și peste 3.000 de specii de animale. Potrivit Libertatea, este singurul loc din Europa în care se întâlnesc liane. Vegetația include și specii exotice, apărute prin semințele aduse din Africa de păsările migratoare.

Delta Dunării, împreună cu complexul lagunar Razelm, ajunge la o suprafață de 4.340 de kilometri pătrați. Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braț, iar Sulina, situat în centrul Deltei, cel mai tânăr. Vegetația cuprinde peste 1.200 de specii de arbuști și plante. Sunt prezente peste 280 de specii de păsări, majoritatea clocitoare, și aproximativ 130 migratoare.

În zona protejată Putna, Cascada Putna a fost declarată Monument al Naturii în 1973. În apropiere se află Lacul Negru, Pădurea Verdele, Mănăstirea Lepșa și Clădirile Zăbalei.

Munții Maramureșului cuprind păduri întinse, neatinse de om, într-o zonă destinată conservării peisajului și tradițiilor locale. Aici trăiesc sute de specii de plante și păsări, iar accesul turistic include călătorii cu locomotive cu aburi, precum Mocănița.

Pentru proprietarii pădurilor supuse restricțiilor T1 și T2, valoarea totală a schemei de compensații pentru perioada 2024-2027, inclusiv, este de 998 de milioane de lei, finanțată de la bugetul de stat.