Ce se întâmplă în Guvern de luni. Sindicatul angajatilor intră în greva

Conflictul instituțional dintre angajații aparatului central și conducerea executivă atinge un nou prag critic, odată cu decizia Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) de a declanșa greva japoneză începând de luni. Măsura vine ca o reacție administrativă directă la declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu, care a catalogat recent organizația sindicală drept un instrument politic.

Dincolo de schimbul dur de replici, miza reală a acestui blocaj vizează transparența decizională la vârful statului și modul în care sunt gestionate viitoarele contracte de digitalizare. Angajații guvernamentali refuză să își asume vulnerabilități de integritate dictate de la nivel înalt, aruncând responsabilitatea în curtea demnitarilor care coordonează instituțiile cheie. Până la urmă, cine garantează legalitatea circuitului documentelor oficiale?

Acuzații grave la adresa vicepremierului

Tensiunile nu au apărut peste noapte. Relația dintre funcționari și actualul vicepremier s-a degradat constant pe fondul discuțiilor despre compania germană de IT Schwarz Digits și implicarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Iar sindicaliștii au mai semnalat în trecut probleme similare de integritate la vârful palatului Victoria, potrivit surselor politice din coaliție.

RecomandariCe se întâmplă luni la Palatul Victoria. Angajații din Guvern anunță grevă japoneză

Așa cum a relatat sâmbătă Mediafax, reprezentanții salariaților au transmis un mesaj extrem de dur conducerii.

„Angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică.” – Comunicat SAALG

Numai că reprezentanții SAALG resping categoric eticheta politică. Ei subliniază că au în spate un istoric lung de sancționare a derapajelor administrative, indiferent de culoarea guvernării. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față un instrument politic, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”.

RecomandariAdevărul despre întâlnirea de la Guvern. Ce se întâmplă cu miliardele pentru digitalizare

Întrebări fără răspuns despre contractele IT

Cum stau lucrurile angajaților care procesează zilnic documentele guvernamentale. Sindicatul atrage atenția că tocmai vicepremierul este cel care ocupă o funcție eminamente politică, fiind susținută și apărată de premier.

Documentele interne vorbesc de la sine.

Reprezentanții salariaților punctează clar diferența de atribuții. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern.

RecomandariAvertisment uriaș de la Guvern. Ce se întâmplă cu cele 15 miliarde de euro din PNRR

Mai mult, funcționarii readuc în atenție episoade din trecutul recent al demnitarului. Ei amintesc declarațiile lui Carmen Uscatu (cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață), care a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, determinând unii sponsori să pună întrebări sau chiar să se retragă.

Lista cererilor oficiale

Dar protestul de luni vine cu solicitări punctuale. Sindicatul cere explicații publice detaliate de la Oana Gheorghiu privind mai multe aspecte procedurale controversate.

Pe lista de clarificări se află întrebări esențiale: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Subiectul companiei germane a fost adus în discuție sâmbătă și de liderul AUR, Petrișor Peiu.

Următorul pas procedural depinde exclusiv de reacția conducerii executive la declanșarea grevei japoneze. Guvernul trebuie să decidă rapid dacă oferă răspunsurile solicitate despre traseul instituțional al documentelor sau dacă își asumă riscul blocării avizării actelor normative pe circuitul intern în plină criză de timp.