Ce se întâmplă pe piață gazelor. O economie de top pierde 8 la suta din cauza razboiului

Conflictul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz au paralizat exporturile de gaze naturale lichefiate ale Qatarului, generând o contracție economică estimată la 8,6 procente pentru acest an. Infrastructura critică din orașul industrial Ras Laffan funcționează la avarie, înregistrând o reducere de 17% a capacității de producție, după o serie de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului.

Dar miza acestui blocaj depășește granițele emiratului și lovește direct în inima securității energetice globale. Peste 60% din veniturile statului qatarez provin din gaze, iar incapacitatea companiei de stat QatarEnergy de a-și onora contractele internaționale pune o presiune imensă pe prețurile piețelor de profil. Iar această undă de șoc ajunge inevitabil și în România. Când livrările asiatice sau europene sunt perturbate la mii de kilometri distanță, cotațiile pe bursele de energie cresc automat, facturile de import ale țărilor europene se umflă, iar consumatorul român resimte costurile direct în prețurile finale la utilități și bunuri de larg consum.

Timp de decenii, Qatarul și-a construit o prosperitate de necontestat tocmai pe baza acestor exporturi navale. Începând cu anii 1990, prin exploatarea masivă a zăcământului North Field și prima livrare majoră către Japonia în 1996, statul din Golf a demonstrat că poate domina piața energiei. Aceste venituri au finanțat rețele de metrou, orașe noi precum Lusail și organizarea Cupei Mondiale din 2022.

RecomandariDecizia de la Bruxelles care costa Ucraina un miliard de euro. Ce se întâmplă pe piață otelului

Vulnerabilitatea geografica și pierderile masive

Spre deosebire de vecinii săi, precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, Qatarul nu are rute alternative pentru exporturile energetice care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. Traficul maritim pe această rută vitală a fost întrerupt încă din luna februarie, iar de atunci livrările sunt aproape complet blocate.

Cifrele sunt clare.

Analiștii estimează pierderi de miliarde de dolari, exact într-o perioadă în care Doha pregătea o extindere majoră pentru a atinge 126 de milioane de tone anual până în 2027. Așa cum arată o analiză publicată recent de Adevarul, Fondul Monetar Internațional anticipează o contracție severă a economiei qatareze înainte de o posibilă revenire abia peste trei ani.

RecomandariAvertisment sever pe piața energiei. Ce se întâmplă cu prețul petrolului după incidentele din Golf

Și totuși, cum rămâne cu viața de zi cu zi? La nivel intern, lucrurile stau destul de complicat. Aproximativ 90% din alimentele consumate sunt importate. Autoritățile au fost nevoite să redirecționeze transporturile pe cale aeriană sau terestră, prin Arabia Saudită, introducând subvenții guvernamentale stricte pentru a ține inflația sub control.

Turismul de lux pe timp de razboi

Eforturile de diversificare economică se lovesc de un zid odată cu emiterea avertismentelor de călătorie de către guvernele occidentale. În piața tradițională Souq Waqif sau în atracțiile din Lusail, comercianții raportează o scădere drastică a vizitatorilor străini, în timp ce portul Hamad și-a redus mare activitatea logistică.

Nicio companie multinațională nu își menține prezența maximă într-o zonă de risc ridicat. Agențiile internaționale de rating confirmă că emiratul are suficiente rezerve financiare pentru a susține salariile și serviciile publice pe termen mediu. Rămâne însă de urmărit cât timp va putea Doha să suporte aceste costuri logistice uriașe, înainte ca planurile sale pentru o economie post-petrol să fie anulate definitiv de prelungirea blocadei maritime.

RecomandariMinistrul Economiei cere Parlamentului sa renunte la vacanta. Ce se intampla cu programul SAFE