Ce spune Serghei Lavrov despre trupele europene în Ucraina şi posibila expropriere a activelor ruseşti
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a emis un avertisment referitor la eventualele inițiative ostile ale Occidentului care vizează Rusia. Acesta a menționat reacția Moscovei la desfășurarea trupelor europene în Ucraina și la posibila expropriere a activelor rusești blocate.
Declarațiile sale sunt în contextul discuțiilor din cadrul Uniunii Europene legate de utilizarea celor aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești înghețate pentru contribuirea la finanțarea Ucrainei.
Declarațiile lui Lavrov în cadrul Consiliului Federației
Lavrov a vorbit în fața Consiliului Federației, subliniind mesajul anterior transmis de președintele Vladimir Putin. Din surse rusești de stat, Lavrov a comunicat că Federația Rusă nu intenționează să declanșeze un conflict militar cu statele europene. Totuși, diferitele opțiuni de reacție sunt pregătite în eventualitatea unor acțiuni ostile. Acestea includ răspunsuri la posibila desfășurare pe teritoriul ucrainean a trupelor din Europa și la preluarea activelor înghețate. Mesajele ministrului subliniază pregătirea Moscovei pentru contramăsuri.
Situația activelor înghețate și poziția Uniunii Europene
Uniunea Europeană se îndreaptă spre o hotărâre privind activele rusești. Președintele Consiliului European, António Costa, a menționat că UE se apropie de o soluție juridică și tehnică. O decizie este așteptată a fi adoptată la summitul din Bruxelles, pe 18 decembrie. Comisia Europeană a propus mobilizarea a 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, printr-un împrumut garantat de activele rusești blocate. Aproximativ 185 de miliarde de euro sunt deținute de Euroclear, o casă de compensare cu sediul în Belgia.
Principala frână în acest plan vine de la Belgia. Prim-ministrul belgian Bart De Wever a exprimat reticențe majore, motivând că țara sa s-ar confrunta cu riscuri legale și financiare. De Wever a sugerat că responsabilitatea ar trebui împărțită și cu alte țări care dispun de active rusești.
Zelenski și organizarea alegerilor în Ucraina
Paralel cu tensiunile dintre Rusia și Europa, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a comunicat dorința de a organiza alegeri în termen de 60-90 de zile, solicitând susținerea Occidentului pentru a garanta un proces electoral sigur. Criticat de fostul președinte american, Donald Trump, pentru amânarea alegerilor, Zelenski dorește să elaboreze propuneri legislative care să permită desfășurarea alegerilor în timpul legii marțiale, impusă odată cu invazia rusă începută în februarie 2022. Această prelungire a mandatului său, care ar fi trebuit să expire în mai 2024, necesită legalizarea procesului de organizare a alegerilor.
Planul de pace și negocierile internaționale
Ucraina are în vedere prezentarea unei versiuni revizuite a planului său de pace către Statele Unite. Planul original al administrației Trump, care includea 28 de puncte, este acum comprimat la 20 de puncte pentru a exclude cele inacceptabile de către Kiev.
În momentul de față sunt discutate trei documente cu partenerii americani și europeni. Primul conține cadrul de pace cu 20 de elemente, al doilea cuprinde garanțiile pentru securitatea Ucrainei, iar al treilea este centrat pe reconstruirea țării post-conflict. În plus, Zelenski a reafirmat că Ucraina nu va ceda teritorii către Rusia, insistând asupra drepturilor legale naționale asupra acestor teritorii. Orice cedare teritorială este considerată nepermisă de legislația ucraineană.
Derularea negocierilor și contextul geopolitic
Trimișii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, au inițiat o ședință de negocieri cu președintele Vladimir Putin la Moscova. Discuțiile s-au întins pe parcursul a peste cinci ore și, deși descrise de Kremlin ca fiind „constructive”, au marcat și menținerea unor dezacorduri esențiale. O sursă ucraineană a infirmat speculațiile privind un termen limită iminent impus de SUA pentru acceptarea planului de pace. Presiuni din partea administrației americane sunt resimțite de către Kiev pentru a răspunde rapid cu privire la pacea diplomatică.
Trump a afirmat că avantajele câmpului de luptă sunt de partea Rusiei, sugerând că Zelenski trebuie să recunoască pierderile în confruntarea armată. Din perspectiva americană, liderului ucrainean i s-a reproșat că nu acordă atenție ultimei versiuni a propunerii de pace, un aspect pe care Zelenski l-a respins.
Tensiunile transatlantice și poziția Europei
Relația transatlantică actuală este tensionată. Strategia de securitate națională a Statelor Unite, propusă de Trump, critică dur aliații europeni și abordările lor economice. Planul de pace ar putea afecta coeziunea alianței dintre Europa și SUA.
Preocupările au fost exprimate de Papa Leon al XIV-lea și de cancelarul german, Friedrich Merz, reflectând o nemulțumire considerabilă. Pe fundalul acestor evenimente, Zelenski a purtat discuții la Londra cu lideri europeni, consolidând parteneriatul cu premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, care au confirmat angajamentul față de Ucraina.
