Cetatea pierdută a lui Alexandru cel Mare, descoperită după 10 ani de căutări

Metropola antică Alexandria de pe Tigru, cunoscută istoricilor și sub numele de Charax Spasinou, a ieșit recent la iveală din nisipurile deșertului din sudul Irakului. Descoperirea este rezultatul cercetărilor desfășurate de peste zece ani de profesorul Stefan Hauser și Universitatea din Constance, Germania. Fondată în secolul al IV-lea î.Hr., cetatea gigantică ar fi fost construită pentru a găzdui coloniștii din cetatea regală Durine și soldații invalizi ai armatei marelui cuceritor macedonean.

Un destin marcat de catastrofe și glorie

Construită la câțiva ani după faimosul oraș Alexandria din Egipt, cetatea de pe Tigru a avut un destin tragic. La început a suferit inundații devastatoare, care aproape au șters-o de pe fața pământului. Perioada sa de glorie a venit sub regele persan Hyspaosines, care a înțeles amenințarea apelor. Acesta a ridicat ziduri masive și a înălțat terenul pe o suprafață cu o circumferință de aproape 10.000 de metri pentru a evita o nouă catastrofă.

Un efort colosal.

RecomandăriAvertismentul lui Vladimir Putin despre rachetele lansate în Ucraina. Secretul militar recunoscut oficial

Sub domnia sa, orașul a fost redenumit Charax Spasinou și a cunoscut câteva secole de prosperitate. Numai că, în secolul al III-lea d.Hr., locuitorii au fost nevoiți să plece, amenințați din nou de inundațiile uriașe ale râului Tigru, iar orașul a căzut treptat în uitare.

O redescoperire amânată de război

E drept că, la mijlocul secolului al XX-lea, un cercetător a crezut că a găsit o pistă. El a stabilit o legătură între vestigiile arhitecturale din regiunea irakiană Jebel Khayyaber și descrierile Alexandriei de pe Tigru, redactate în secolul I d.Hr. Dar instabilitatea geopolitică generată de războiul dintre Iran și Irak din anii 1980 l-a determinat să renunțe definitiv la cercetări.

Tehnologia modernă dezvăluie secretele antice

Abia în 2014 au fost reluate eforturile, de data aceasta cu succes. Cercetătorii au primit autorizația de a explora o zonă de peste 500 de kilometri pentru a efectua „prospectări de suprafață” cu ajutorul unor tehnologii de ultimă generație. La fața locului, arheologii au descoperit mii de fragmente de ceramică, resturi industriale și cărămizi. Cum au reușit să vadă ce se ascunde sub nisip?

RecomandăriDecizia luată de Kremlin după atacurile cu drone. Anunțul oficial al lui Vladimir Putin

Iar pentru a identifica aceste diverse artefacte, ei au apelat la geofizicieni care au folosit magnetometre pentru a vedea prin sol structurile îngropate. Datorită acestei hărți magnetice (un fel de radiografie a pământului), logistica orașului antic a putut fi analizată în detaliu. Primele constatări sunt uluitoare: metropola era împărțită în patru secțiuni principale, ce includeau o vastă zonă rezidențială, un port fluvial cu ateliere, un palat monumental și un sistem complex de irigații pentru agricultură. Orașul era străbătut de străzi largi și găzduia temple și cartiere dedicate meșteșugurilor locale.

Ce urmează pentru orașul lui Alexandru

La apogeul său, Charax Spasinou, situat ideal între Tigru și Eufrat, servea drept port de tranzit necesar pentru comerțul mesopotamian. După această serie preliminară de analize de suprafață, cercetătorii speră să înceapă săpături arheologice mai tradiționale, adică mai adânci.

În prezent, ei pregătesc un șantier colosal pentru a scoate la lumină comorile arhitecturale îngropate. Totuși, viitorul proiectului este incert. Conflictele din Orientul Mijlociu ar putea perturba calendarul săpăturilor.

RecomandăriVotul care schimbă calculele războiului. 18 republicani au sfidat linia partidului pentru Ucraina