Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Sport

CIO impune testarea genetică SRY pentru sportivele de la Olimpiada din 2028

Horatiu Popa · 26 martie 2026 · Actualizat: 16:59
testare genetică CIO

O decizie radicală zguduie lumea sportului. Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a anunțat joi o nouă politică: începând cu Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028, toate sportivele vor trebui să se supună unui test genetic pentru a putea concura în categoriile feminine. doar sportivele de sex feminin din punct de vedere biologic vor mai putea participa la aceste probe.

O regulă universală

După o perioadă de consultare de 18 luni, CIO a decis să instituie o regulă universală pentru a proteja categoria feminină în sporturile de elită. Astfel, orice sportivă care vrea să se califice sau să participe la probele feminine de la Olimpiada din 2028 va fi obligată să facă un test genetic pentru gena SRY. Cum vine asta, mai exact? Prezența acestei gene este considerată dovada dezvoltării sexuale masculine.

„Pe baza dovezilor ştiinţifice, CIO consideră că prezenţa genei SRY este constantă pe tot parcursul vieţii şi constituie o dovadă extrem de precisă a faptului că un sportiv a trecut prin procesul de dezvoltare sexuală masculină”, a precizat CIO într-un comunicat oficial.

Această mișcare reprezintă o schimbare radicală de poziție față de 2021, când CIO a lăsat la latitudinea federațiilor internaționale să-și elaboreze propriile linii directoare.

Corectitudine și siguranță

Noua preşedintă a CIO, Kirsty Coventry, a susținut o abordare uniformă încă de la preluarea mandatului în iunie anul trecut. E drept că miza e uriașă în competițiile de top.

„La Jocurile Olimpice, chiar şi cele mai mici diferenţe pot face diferenţa între victorie şi înfrângere”, a declarat Coventry. „Aşadar, este absolut clar că nu ar fi corect ca bărbaţii biologici să concureze în categoria feminină. În plus, în unele sporturi, acest lucru pur şi simplu nu ar fi sigur.”

Iar noile reguli nu se vor aplica retroactiv și nu vizează sporturile de masă sau cele practicate la nivel de amatori.

Excepții și controverse

Lucrurile nu sunt însă complet bătute în cuie.

Există și excepții, dar acestea sunt strict delimitate. „Cu rare excepţii, cum ar fi sportivii cu diagnostic de sindrom de insensibilitate completă la androgeni (CAIS) sau alte diferenţe/tulburări rare de dezvoltare sexuală (DSD) care nu beneficiază de efectele anabolice şi/sau de îmbunătăţire a performanţei ale testosteronului, niciun sportiv cu un test SRY pozitiv nu este eligibil pentru a concura în categoria feminină la un eveniment al CIO”, a mai transmis Comitetul.

Decizia vine și în contextul în care Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 au fost marcate de o controversă majoră, implicând două pugiliste care au câștigat medalii de aur, deși cu un an înainte fuseseră excluse de la campionatele mondiale de către federația lor (în urma unui test de eligibilitate privind genul).

Un peisaj fragmentat

Până la urmă, decizia CIO vine să pună ordine într-o zonă care a generat ani de zile reglementări fragmentate și polemici. Până joi, sportivii transgender aveau dreptul să participe la Jocurile Olimpice dacă primeau aprobarea federațiilor din care făceau parte. Unele federații, precum cele de atletism, înot și rugby, interziseseră deja sportivilor care au trecut prin pubertatea masculină să concureze la feminin.

Dar multe federaţii mai mici nu apucaseră să-și finalizeze propriile reglementări. Istoria recentă a Jocurilor a consemnat doar o mână de sportivi care s-au declarat deschis transgender, cel mai cunoscut caz fiind cel al halterofilei Laurel Hubbard din Noua Zeelandă, care a concurat la Tokyo în 2021.

În Statele Unite, gazda Jocurilor din 2028, președintele Donald Trump a semnat încă din februarie 2025 ordinul „Keeping Men Out of Women’s Sports”, interzicând sportivilor transgender să concureze în competițiile feminine școlare, universitare și profesionale.