Color the Village aduce sute de voluntari în Macedonia, Timiș. Zeci de case vechi sunt renovate gratuit în trei zile

Sute de voluntari din toată țara, între care medici, IT-iști, profesori, arhitecți și artiști, lucrează zilele acestea în satul Macedonia, județul Timiș, unde renovează gratuit zeci de case vechi prin proiectul „Color the Village”. Intervenția este concentrată în trei zile pentru fiecare ediție, iar miza depășește văruirea unor fațade: pentru proprietari înseamnă lucrări pe care nu și le-ar fi permis, iar pentru sat înseamnă păstrarea unui tip de arhitectură care dispare odată cu depopularea.

În practică, voluntarii repară fațade, garduri și porți în prima etapă, apoi aplică schema de culoare aleasă pentru fiecare gospodărie. O artistă implicată în proiect a explicat cum arată munca de detaliu de pe o singură casă:

„Soclul va fi o altă culoare, culoarea de sus și atunci vom face geamurile la fel cu albastru și scările vin albastru închis, cum este ușa. Astăzi noi 4 vom termina casa.”

Pentru locuitorii din Macedonia, câștigul este imediat. Casa Ilenei Bondaș, ridicată în 1913, este una dintre locuințele intrate în lucru. Proprietara spune că nu ar fi avut cum să o renoveze singură. „Nu am cuvinte…”, a spus femeia, apoi a detaliat ce înseamnă pentru ea intervenția asupra unei case de peste un secol: „Niciodată! E casă veche, din 1913, nu mai am cuvinte, de bucurie, mai vine și brâul, mai vine și la geamuri cu albastru, vă dați seama.”

Aici este și miza socială a proiectului. În multe sate, casele vechi se degradează nu fiindcă proprietarii nu le prețuiesc, ci fiindcă nu au resursele necesare pentru reparații. Când astfel de intervenții lipsesc, se pierde în același timp și patrimoniul local, și identitatea vizuală a comunității.

Voluntarii vin din birouri, spitale și școli, dar fac muncă de șantier

Una dintre particularitățile proiectului este profilul voluntarilor. Nu este vorba doar despre meseriași sau restauratori, ci despre oameni care lucrează în domenii foarte diferite și aleg să își petreacă timpul liber pe șantier. Un voluntar din IT a rezumat experiența astfel:

„Cu experiența de a renova o casă de la 0 și de a vedea cum poți să o faci să arate fain. Aici te odihnești psihic, obosești fizic, dar ești mult mai odihnit psihic și pot să mă întorc cu forțe proaspete la locul de muncă înapoi.”

Și pentru companiile din care vin acești oameni apare o miză practică. Un voluntar care lucrează ca manager de resurse umane a spus că formula ar putea funcționa și ca activitate de echipă: „De ce nu, așa un fel de teambuilding cu echipa.” Același voluntar a explicat și ordinea lucrărilor: „Tot ce se vede.. partea de fațadă, gardul, poarta, reparații în prima zi, după care partea de culoare.”

Nu toți ajung cu experiență de lucru manual. Un alt voluntar a descris direct diferența dintre munca de birou și cea din teren: „O perie din asta de sârmă ați mai ținut vreodată în mână? Nuu, te înțepi, chiar și prin mănuși, dar înveți, după cum se vede, diferența before and after este uluitoare.” Iar altul a rezumat foarte concret ziua de lucru: „Acum ne ocupăm cu gardul, pe urmă trebuie să îl vopsim și vedem ce taskuri mai primim.”

Proiectul merge de opt ani din sat în sat, pe fondul lipsei de bani pentru conservare

Asociația „Acasă în Banat”, prin Radu Trifan, organizează „Color the Village” de opt ani, alternativ în sate din județele Timiș și Caraș-Severin. Modelul a apărut ca răspuns la o problemă veche în România rurală: case cu valoare arhitecturală rămân fără întreținere, iar proprietarii nu au bani pentru reparații, în timp ce populația activă pleacă.

Potrivit Observatornews, proiectul este prezentat drept unul unic în România tocmai prin viteza intervenției și prin concentrarea unui număr mare de voluntari într-un timp foarte scurt. Datele publicate până acum nu precizează câți bani se strâng anual, din ce surse sunt finanțate lucrările, câte case au fost renovate în total de la lansarea proiectului și nici dacă există un plan de extindere în alte județe. Nu a fost anunțat încă niciun bilanț privind impactul economic indirect asupra localităților care au intrat în program.

Dar criteriul de selecție al satului ales anul acesta ține de păstrarea specificului local. Radu Trifan, reprezentantul Asociației „Acasă în Banat”, a explicat de ce a fost ales satul Macedonia, județul Timiș:

„Aici la Macedonia am găsit acest sat de care știam, dar acum văzându-l îndeaproape am regăsit aici foarte multe case care mai păstrează din specificul satului bănățean. Ne-a convins, ne-a plăcut și iată-ne aici.”

Pentru sat, efectul nu este doar estetic, ci și de încredere

Când mai multe case sunt lucrate în același timp, se schimbă nu doar aspectul unei gospodării, ci imaginea întregii așezări. Adriana Sârbulescu, localnică din Macedonia, a descris diferența după renovare în termeni foarte simpli: „Asta! Asta e cea mai frumoasă. Era cu totul altfel și mi-au modificat-o de am zis că nu îmi vine să cred că-i casa mea, dar nici nu mai stau înăuntru, că stau aici! Satul ăsta era uitat de lume.”

Numai că efectul cel mai important poate apărea după plecarea voluntarilor. Dacă proiectul reușește să îi aducă pe localnici înapoi în astfel de inițiative, intervenția nu rămâne un eveniment izolat. Mariana Mircea, localnică, a spus că familia sa vrea să participe la edițiile viitoare: „M-am lăsat pe mâinile lor, am avut încredere, am, iar de la anul familia noastră se implică în voluntariat, mergem la viitorul proiect care va fi.”

Asociația „Acasă în Banat” continuă astfel al optulea an al proiectului, cu ediții alternate între județele Timiș și Caraș-Severin, iar satul ales acum este Macedonia, unde zeci de case vechi intră în renovare în doar trei zile.