Comisia Europeană cere explicații României pentru tăierile din ANRE, ASF și ANCOM
Comisia Europeană a cerut Guvernului României să explice de ce a redus salariile, indemnizațiile și posturile din ANRE, ASF și ANCOM prin Legea nr. 145/2025 și să trimită un studiu de impact pentru această decizie care vizează autorități independente, aflate sub autoritatea Parlamentului.
În practică, Executivul mai are aproximativ cinci săptămâni pentru răspuns, după ce solicitarea Comisiei a ajuns la Ministerul Afacerilor Externe în urmă cu circa cinci săptămâni, iar termenul total acordat este de 10 săptămâni de la primire. Asta înseamnă că jumătate din intervalul de răspuns s-a consumat deja, fără ca public să fie anunțat un astfel de studiu.
Miza depășește disputa salarială din trei instituții. ANRE reglementează piața energiei, ASF supraveghează piața financiară non-bancară, iar ANCOM controlează comunicațiile. Când sunt reduse prin lege salariile și organigramele unor autorități de acest tip, întrebarea pentru Bruxelles nu este doar cât economisește statul, ci dacă decizia afectează capacitatea lor de a funcționa independent și de a-și păstra specialiștii.
Legea nr. 145/2025, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, impune o reducere cu 30% a salariilor și indemnizațiilor pentru angajații din cele trei autorități. Pe lângă tăierea veniturilor, legea prevede diminuarea cu 10% a posturilor de specialitate și o reducere cu 30% a posturilor din structurile de suport. Pentru conducerile ANRE, ASF și ANCOM, până la finalul anului 2028 nu mai sunt permise bonusuri și prime.
Raportat la situația de dinaintea legii, scăderea este abruptă: veniturile angajaților au coborât cu 30% de la începutul anului, nu gradual, iar reducerea de personal vizează atât zona tehnică, de 10%, cât și aparatul de suport, unde tăierea este de trei ori mai mare, de 30%.
Bruxelles-ul cere fundamentarea unei decizii deja aplicate
Problema pentru Guvern este că solicitarea Comisiei Europene vine după intrarea în vigoare a măsurilor. Datele disponibile până acum arată că legea este deja aplicată de la începutul anului, iar efectul ei nu mai este teoretic: au apărut mai multe procese între instituții și angajații afectați.
Nu este un detaliu secundar. Dacă statul trebuie să apere în instanță legalitatea și temeinicia acestor tăieri, studiul de impact cerut acum de Comisie devine și un test al fundamentării inițiale a legii. Iar dacă o astfel de fundamentare nu a existat sau nu este suficientă, costul nu se oprește la relația cu Bruxelles-ul, ci poate continua în litigii și eventuale despăgubiri.
Potrivit Economica, Comisia Europeană a solicitat explicit Guvernului să prezinte un studiu de impact referitor la reducerea bugetelor autorităților de reglementare. Solicitarea vizează exact efectele produse prin Legea nr. 145/2025 asupra ANRE, ASF și ANCOM.
De ce interesează Comisia Europeană trei instituții aflate la Parlament
ANRE, ASF și ANCOM nu sunt în subordinea Guvernului, ci sunt autorități independente, aflate sub autoritatea Parlamentului. Aici apare miza instituțională a cazului: Executivul și-a asumat răspunderea pentru o lege care taie salarii și posturi într-un segment care, prin statut, ar trebui protejat de ingerințe politice directe.
Dar discuția nu este doar constituțională sau administrativă. Cele trei autorități operează în piețe sensibile pentru populație și companii: energie, asigurări, pensii private, piață de capital, telecomunicații. Dacă reducerea de personal lovește zonele de specialitate, chiar și cu 10%, efectul poate fi o presiune mai mare pe avizare, control și supraveghere. Iar dacă instituțiile pierd oameni greu de înlocuit, economia făcută azi poate produce blocaje sau costuri mai mari mai târziu.
Și aici intervine legătura cu PNRR. Relația cu Bruxelles-ul nu se rezumă la o simplă cerere de lămuriri, ci atinge felul în care România își justifică reformele asumate și respectarea condiționalităților europene. În plus, renegocierea jaloanelor PNRR se poartă tot la Bruxelles, iar credibilitatea explicațiilor trimise acum poate conta în discuțiile mai largi despre reforme și cheltuieli publice.
Ce știm și ce lipsește încă din explicația statului
Nu a fost anunțat public, până acum, dacă Guvernul a avut un studiu de impact înainte de adoptarea Legii nr. 145/2025. Nu sunt precizate nici argumentele exacte folosite atunci pentru tăierea cu 30% a salariilor și indemnizațiilor, pentru reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și pentru reducerea cu 30% a posturilor din structurile de suport.
Lipsește și o clarificare administrativă relevantă: care instituție din cadrul Guvernului redactează efectiv răspunsul pentru Comisia Europeană. Se știe doar că solicitarea a ajuns la Ministerul Afacerilor Externe în urmă cu circa cinci săptămâni și că termenul total este de 10 săptămâni.
Numai că absența acestor detalii lasă Guvernul într-o poziție complicată. Dacă răspunsul va susține că măsura ține de eficientizarea cheltuielilor, Bruxelles-ul poate cere să vadă exact ce economie produce și ce efect are asupra funcționării unor instituții independente. Fără astfel de date, apărarea politică a legii rămâne mai slabă decât impactul ei concret, deja vizibil în procesele deschise de angajați.
Legea nr. 145/2025 mai prevede că, până la finalul anului 2028, conducerile ANRE, ASF și ANCOM nu mai pot primi bonusuri și prime, ceea ce fixează un orizont de aproape trei ani și jumătate pentru această restricție. Următorul reper este însă mai apropiat: Guvernul trebuie să trimită Comisiei Europene, în circa cinci săptămâni, studiul de impact și justificarea măsurilor deja aplicate.
