Impactul Noii Legi a Pensiilor asupra Deficitului Public

Noua legislație privind pensiile aduce cu sine un risc considerabil pentru deficitul bugetar în 2020 și în anii următori, având în vedere majorările semnificative ale punctului de pensie planificate între 2019 și 2021, conform unui raport al Comisiei Europene publicat în urma unei misiuni de supraveghere desfășurate în România pe 25 septembrie 2019.

Estimările Guvernului și Impactul Financiar

Conform estimărilor guvernamentale de la acea vreme, citate de Comisia Europeană, implementarea Legii pensiilor va conduce la o creștere a cheltuielilor publice cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 și 4,9% în 2021, comparativ cu anul 2018. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au afirmat că strategia fiscală pe termen mediu va oferi resurse suficiente pentru a acoperi aceste cheltuieli, datorită îmbunătățirii colectării impozitelor și a înghețării altor cheltuieli.

Provocările Implementării

Experții misiunii au subliniat incertitudinea privind implementarea noii legi a pensiilor, în special în ceea ce privește majorarea pensiilor cu 40%, fără a modifica calendarul de aplicare. Conform analizei Consiliului Fiscal și a Băncii Naționale a României, respectarea termenelor stabilite de lege nu este compatibilă cu menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, așa cum este stipulat în Tratat.

Reacția Autorităților Române

Raportul Comisiei Europene a evidențiat că autoritățile române nu au planificat măsuri pentru a răspunde recomandărilor Consiliului din iunie 2019, care solicitau corectarea abaterilor semnificative de la traiectoria de ajustare a deficitului bugetar pe termen mediu.

În iunie 2019, Consiliul a recomandat României să limiteze creșterea cheltuielilor publice primare nete la 4,5% în 2019 și 5,1% în 2020, ceea ce ar corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 și 0,7% în 2020. Totuși, Ministerul Finanțelor a declarat că nu se intenționează realizarea unei ajustări structurale în acești ani.

Proiecții și Riscuri Financiare

Conform surselor oficiale, autoritățile române au stabilit un plafon de cheltuieli pentru bugetul pe 2020, estimând un deficit bugetar de 2,92% din PIB în 2020, 2,99% în 2021, 2,74% în 2022 și 2,40% în 2023. Deși Ministerul Finanțelor nu a oferit ținte pentru deficitul structural, s-a menționat că procesul de ajustare structurală ar putea începe abia în 2022.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la riscurile de depășire a țintei de deficit bugetar pentru 2019, având în vedere că, în perioada ianuarie-august 2019, deficitul public a fost cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Consiliul Fiscal a avertizat că, fără măsuri suplimentare, deficitul ar putea ajunge între 3,4% și 3,7% din PIB în 2019.

Proceduri de Abatere Semnificativă

România se află sub incidența procedurilor pentru abateri semnificative din primăvara anului 2017, fiind prima țară membră care a intrat sub această incidență. Comisia Europeană a concluzionat că România nu a implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului din iunie 2019 și a propus adoptarea unei decizii privind lipsa acțiunilor eficiente, precum și o recomandare revizuită pentru 2020, care să asigure o creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de maximum 4,4%, corespunzătoare unei ajustări structurale de 1% din PIB.

Sursa: Financiarul.ro.

Sursa: Aici