Conferința România-Italia a adus trei propuneri pentru diaspora. Ce lipsește încă pentru aplicarea lor
Conferința „România-Italia. Dialog cultural și reglementări legislative” a reunit parlamentari AUR, reprezentanți ai diasporei și oficiali italieni în jurul unei teme cu miză politică și practică pentru românii stabiliți în Italia: cum își păstrează limba și identitatea și ce instrumente legale ar putea să le crească influența în viața publică italiană.
În practică, din toate mesajele politice, singurele propuneri cu efect concret anunțate până acum sunt trei: acces facilitat în școlile publice italiene pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română, cu finanțare română pentru profesori; recunoașterea reciprocă a calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici; o rețea de centre comunitare românești la Roma, Milano și Torino. Nu a fost anunțat însă un calendar de aplicare, nici bugetul pentru profesori sau pentru aceste centre.
Miza pentru comunitatea românească din Italia este dublă. Pe termen scurt, ar însemna sprijin instituțional pentru păstrarea limbii și acces mai ușor la servicii de mediere culturală. Pe termen politic, AUR încearcă să transforme comunitatea românească din Italia nu doar într-un electorat de diasporă, ci și într-o prezență activă în administrația și politica italiană.
Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR) a legat explicit această direcție de afilierea europeană a partidului. El a susținut că AUR și partenerii italieni fac parte din „aceeași familie europeană conservatoare și reformistă” și a argumentat că relația dintre cele două state „nu și-a atins încă întregul potențial”.
„Vrem să îi sprijinim pe românii din Italia să aleagă să se implice politic. (…) Ne dorim ca ei să participe pe deplin la viața politică și culturală italiană, să devină consilieri locali, primari și membri ai parlamentului, deoarece numai în acest mod problemele românilor din Italia pot face parte din agenda politică italiană”, a spus Dan Dungaciu.
Mesajul contează politic și în România. Pentru AUR, o astfel de conferință nu este doar un exercițiu de reprezentare a diasporei, ci și o formă de legitimare externă a discursului conservator și suveranist, într-un moment în care partidul încearcă să se așeze mai clar în familia ECR Party, a treia forță din Parlamentul European.
Propunerile anunțate au miză practică, dar fără termene și fără costuri publice
Cea mai precisă intervenție a venit de la Cristina Dumitrescu (senator AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României), care a vorbit despre un protocol bilateral România-Italia.
„Vin astăzi cu o propunere concretă: un protocol bilateral România-Italia pentru sprijinirea identității lingvistice și culturale a comunității românești, bazat pe trei linii de acțiune. Statul italian să faciliteze accesul în școlile publice pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR), în timp ce statul român asigură finanțarea integrală a cadrelor didactice. Recunoașterea reciprocă a statutului și calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici. Finanțarea unei rețele de centre comunitare românești la Roma, Milano și Torino, ca spații de educație, cultură și dialog civic”, a declarat Cristina Dumitrescu.
Pentru familiile de români din Italia, asta ar însemna, dacă protocolul ar fi negociat și semnat, ore de limbă română în școala publică italiană, nu doar activități susținute informal de asociații sau parohii. Numai că informațiile disponibile până acum nu arată cine ar negocia documentul, în ce termen și din ce fonduri ar urma să fie plătiți profesorii.
Ramona Lovin (deputat AUR de diasporă) a anunțat, la rândul ei, un proiect de lege depus în Parlamentul României pentru instituirea unei medalii acordate celor care contribuie la păstrarea limbii, identității naționale și culturii române în afara țării.
Potrivit Mediafax, Lovin a prezentat această inițiativă ca pe o formă oficială de recunoaștere pentru „miile de voluntari, profesori, preoți și lideri de asociații” care susțin comunitățile românești din străinătate. E o măsură simbolică, spre deosebire de protocolul propus de Cristina Dumitrescu, care ar avea efect instituțional dacă ar fi asumat de ambele state.
AUR își leagă agenda pentru diasporă de partenerii conservatori din Italia
Conferința a fost și o scenă pentru apropierea de reprezentanți ai Lega și ai unor structuri ale italienilor din străinătate. Iar asta explică de ce accentul a căzut nu doar pe cultură, ci și pe reprezentare politică și pe statutul românilor în Italia.
Davide Rossi (consilier municipal Lega) a vorbit despre o inițiativă legislativă promovată împreună cu Edoardo Rixi și Francesco Bruzzone, care ar urmări ca românii din Italia să nu mai fie tratați ca cetățeni de rang secund.
„Împreună cu Edoardo Rixi, căruia vreau să îi mulțumesc, vice-ministru în guvernul național și fost adjunct al lui Matteo Salvini timp de mulți ani, precum și împreună cu Francesco Bruzzone, am dorit să promovăm o propunere legislativă pentru a crea condițiile necesare astfel încât românii care trăiesc în Italia să nu se simtă cetățeni de rang secund. Pentru noi, ei sunt cetățeni de prim rang, la fel ca cetățenii italieni. La fel ca toți cetățenii europeni, iar alte state europene ar trebui să ia exemplu de la această lege”, a spus Davide Rossi.
Și Michelangelo Rosso (coordonator Lega nel Mondo Romania) a invocat o inițiativă legislativă susținută de grupul Lega, prin deputații Francesco Bruzzone și Tilde Minasi, pentru „o valorizare mult mai profundă a limbii române și a companiilor românești din Italia”. Din datele făcute publice nu rezultă însă în ce stadiu se află aceste proiecte și nici ce prevederi exacte conțin.
Mesajul favorabil a venit și din partea lui Gianni Calderone (președintele Com.It.Es Romania), care a descris comunitatea românească din Italia drept „cea mai importantă comunitate de imigranți din țară” și „cea mai bine integrată”. El a susținut că autoritățile italiene îi apreciază pe cetățenii români și că zona politică pe care o reprezintă va sprijini acest tip de legislație.
Dincolo de discursul identitar, rămân întrebările despre aplicare
Mihail Neamțu (deputat AUR și președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților) a plasat discuția într-un registru istoric, insistând asupra moștenirii latine comune și asupra faptului că limba română a rămas o limbă neolatină după retragerea administrației imperiale. Este argumentul cultural prin care AUR încearcă să lege discursul despre diasporă de o temă de continuitate identitară.
Dar pentru românii care trăiesc în Italia, întrebarea decisivă nu este doar cine vorbește despre identitate, ci cine poate transforma aceste idei în reguli, finanțări și servicii. Până acum, nu au fost prezentate statistici privind participarea politică actuală a românilor din Italia, nici numărul de consilieri locali, primari sau parlamentari de origine română. Nu au fost anunțate nici reacții ale altor partide din România la inițiativele AUR.
Alessandro Boccaletti (reprezentant al Consiliului General al Italienilor din Străinătate, CGIE) a vorbit despre extinderea formelor asociative și a schimburilor culturale, iar conferința s-a încheiat cu ideea continuării dialogului instituțional dintre cele două state. Deocamdată, proiectul de medalie este singura inițiativă indicată ca fiind deja prezentată în Parlamentul României.
