Consiliul Europei validează expulzarea migranților în țări terțe. Italia obține sprijin la Chișinău.

Statele membre ale Consiliului Europei au adoptat vineri, la Chișinău, o declarație care reevaluează profund modul în care este aplicată Convenția Europeană a Drepturilor Omului în privința migranților. Practic, expulzarea cetățenilor străini către centre de repatriere din țări terțe primește o acoperire juridică mult mai largă.

Miza reală a acestui acord depășește granițele Italiei și validează o la nivel continental. Guvernele naționale capătă acum o pârghie juridică clară pentru a ocoli parțial dreptul la viață privată al migranților, invocând direct securitatea națională. Iar pentru România, stat aflat la granița externă a Uniunii Europene și care gestionează fluxuri transfrontaliere constante, acest precedent diplomatic oferă noi instrumente de control la frontieră, aliniate noii viziuni europene.

Un nou instrument juridic

Acest lucru se înscrie într-o tendință observată încă din anul trecut, când Roma a semnat acordul bilateral cu Tirana pentru externalizarea centrelor de azil. La prima vedere, planul părea o excepție izolată. Numai că acum, abordarea respectivă a devenit o normă acceptată oficial de 46 de state europene.

RecomandariÎn UE, de la 1 ianuarie 2025, Polonia va prelua președinția Consiliului Europei

Cum schimbă asta ecuația pe teren?

Documentul vizează direct Articolele 3 și 8 din Convenție. Așa cum a relatat Euronews într-o analiză recentă a summitului din Republica Moldova, textul aprobat precizează că interdicția torturii rămâne absolută. Dar adaugă o nuanță critică: evaluarea nivelului minim de severitate pentru rele tratamente este relativă și depinde de circumstanțele fiecărui caz în parte. statele pot expulza străini în ciuda dreptului lor la viață privată și de familie (Articolul 8), dacă decizia servește unui scop legitim, precum securitatea națională.

Cifrele și deciziile vorbesc de la sine.

„Este esențial să putem răspunde cu noi instrumente la provocările de astăzi” – Massimo Dell’Utri, Subsecretar de stat pentru Afaceri Externe al Italiei

Oficialul italian a subliniat că documentul recunoaște nevoia de a aborda rapid migrația neregulată și crima organizată, folosind instrumente de cooperare cu țări terțe.

Modelul italian devine standard

Și reacțiile la nivel înalt nu au întârziat să apară. La Roma, rezultatul summitului a fost primit ca o victorie diplomatică majoră pentru actualul cabinet.

„Declarația de la Chișinău, adoptată astăzi de cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, recunoaște legitimitatea națiunilor de a căuta soluții inovatoare în gestionarea fluxurilor migratorii, cum ar fi centrele de repatriere din țări terțe, urmând modelul lansat de Italia în Albania.” – Giorgia Meloni, Prim-ministrul Italiei

Șefa guvernului italian a adăugat pe rețelele de socializare că ceea ce stârnea dezbateri aprinse acum un an a devenit astăzi un principiu asumat de întreaga Europă. Dincolo de dosarul migrației, reuniunea a consolidat și sprijinul pentru Ucraina. Treizeci și șase de state, inclusiv Italia și reprezentanții Uniunii Europene, au adoptat decizia de înființare a unui Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva statului ucrainean.

RecomandariConsiliul Europei solicită urgent României să modifice legile justiției

Implementarea acestor noi interpretări juridice cade acum exclusiv în sarcina instanțelor naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Primele dosare de expulzare bazate pe această declarație vor ajunge pe masa judecătorilor în lunile următoare, moment în care jurisprudența europeană va suferi modificări ireversibile.