Constanța schimbă regulile pe Marea Neagră. Radu Miruță cere Ucrainei autodistrugerea dronelor la granița maritimă
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri că a cerut oficial Ucrainei ca dronele lansate în Marea Neagră să fie programate să se autodistrugă la intrarea în apele teritoriale românești, după incidentul din Portul Constanța din 5 iunie.
Mai precis, solicitarea a fost transmisă printr-o adresă semnată de Radu Miruță și trimisă ministrului Apărării din Ucraina. Cerința formulată de partea română vizează un mecanism automat: dacă senzorii de pe dronă detectează local că aparatul a intrat în apele teritoriale românești, acesta să declanșeze autodetonarea fără control de la distanță.
Miza este una directă pentru securitatea României. O astfel de programare ar reduce riscul ca drone navale rămase fără comunicații să ajungă necontrolat în apropierea infrastructurii portuare sau a zonelor în care se află personal civil și militar. Iar după incidentul de la Constanța, tema nu mai ține doar de coordonare militară între două state, ci și de protecția efectivă a teritoriului românesc.
România cere un mecanism automat de autodistrugere
Radu Miruță a explicat vineri că solicitarea transmisă Kievului merge dincolo de clarificările cerute după explozia dronei de la Constanța. Accentul cade pe un sistem care să funcționeze chiar dacă legătura cu drona este pierdută.
„Suplimentar, în această interacțiune am trimis oficial ministrului Apărării din Ucraina o adresă semnată de mine, prin care i-am solicitat să ne confirme că orice dronă care este lansată de Ucraina în Marea Neagră este programată să se autodistrugă la intrarea în apele teritoriale românești. Am cerut o condiție care spune foarte simplu: dacă senzorii de pe dronă conștientizează local că poziția este în apele teritoriale românești, să se autodetoneze fără control de la distanță”
Diferența este importantă. Dacă autodistrugerea depinde de o comandă externă, pierderea comunicațiilor poate lăsa drona fără control exact în momentul în care intră într-o zonă sensibilă. Varianta cerută de România mută decizia la bordul aparatului, pe baza poziției detectate de senzori.
Potrivit Observatornews, Ucraina răspunsese deja întrebărilor părții române despre incidentul din 5 iunie din Portul Constanța. Autoritățile ucrainene au precizat că au pierdut comunicațiile cu patru drone navale Sargan-3000 care se îndreptau către zona de Est a Mării Negre, pierzând astfel controlul asupra traiectoriilor acestora.
Incidentul din 5 iunie a arătat riscul pierderii controlului
Din explicațiile transmise de Ucraina reiese că problema a apărut după pierderea comunicațiilor cu patru drone, nu cu una singură. Asta arată că riscul nu a privit un aparat izolat, ci un grup de sisteme navale care nu au mai putut fi controlate pe traseul stabilit inițial.
Ucraina a comunicat însă României intervalul programat pentru detonarea dronelor, iar acest lucru a permis evacuarea personalului din zonă. Pentru autoritățile române, acesta este probabil cel mai concret câștig al schimbului de informații de până acum: a existat timp pentru măsuri de protecție. Dar episodul a arătat și limita formulei actuale, fiindcă evacuarea reduce expunerea oamenilor, nu și riscul producerii incidentului.
Și aici apare sensul cererii formulate vineri de București. Dacă drona s-ar autodistruge imediat ce intră în apele teritoriale românești, fereastra de risc s-ar scurta față de situația din 5 iunie, când autoritățile au trebuit să gestioneze consecințele pierderii controlului și să scoată personalul din zonă.
Explicația Ucrainei indică războiul electronic al Rusiei
În răspunsul transmis României, Ucraina a apreciat că incidentul a fost izolat și că s-a produs cel mai probabil din cauza acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Această explicație contează fiindcă mută discuția din zona unei simple erori tehnice în cea a interferențelor produse în condiții de război.
Pentru România, implicația este dublă. Prima ține de securitatea imediată: dacă bruiajul sau alte forme de război electronic pot devia drone navale, riscul de incidente la granița conflictului rămâne prezent. A doua ține de relația cu Ucraina: Bucureștiul nu contestă explicit versiunea transmisă de Kiev, dar cere o garanție tehnică suplimentară pentru ca efectele unui asemenea episod să nu se mai propage în apele teritoriale românești.
Dar cererea României pune și presiune practică pe partea ucraineană. Dacă pierderea comunicațiilor a afectat patru drone Sargan-3000, programarea unei autodistrugeri autonome devine o condiție de operare mai strictă pentru misiunile din Marea Neagră, tocmai fiindcă trebuie să funcționeze și atunci când legătura de comandă nu mai există.
Subiectul trece din registrul politic în cel al protecției infrastructurii
Contextul mai larg rămâne cel al războiului din Ucraina, care a crescut tensiunea de securitate în regiune. În acest tablou, vulnerabilitatea sistemelor de apărare în fața dronelor mici și ieftine, cu zbor la joasă altitudine, a fost deja semnalată anterior. Cazul de la Constanța mută însă discuția din plan general în unul foarte concret: ce se întâmplă când un aparat scăpat de sub control ajunge în proximitatea teritoriului românesc.
Pe plan politic intern, George Simion a criticat gestionarea situației dronelor de către autoritățile române, invocând lipsa unei comenzi exclusiv românești la legea dronelor. Dincolo de această dispută, pasul făcut acum de Ministerul Apărării are o miză operațională clară: reducerea riscului pentru personal și infrastructură înainte ca o nouă dronă să ajungă într-o zonă sensibilă.
Ce lipsește deocamdată este răspunsul oficial al Ucrainei la noua solicitare transmisă vineri de Radu Miruță ministrului Apărării de la Kiev.
