Coreea de Sud renunță la politică de presiune. Seulul adoptă doctrina coexistenței cu Phenianul.

Guvernul sud-coreean a operat o modificare fundamentală de direcție diplomatică. Administrația condusă de președintele Lee Jae Myung renunță oficial la politică de presiune în favoarea unei doctrine bazate pe „coexistență pașnică” cu Phenianul. Datele apar într-o carte albă publicată luni de Ministerul Unificării, marcând o schimbare majoră de ton la nivel regional.

Miza acestei mutări depășește granițele peninsulei asiatice. Într-un moment în care Coreea de Nord devine un actor tot mai activ pe scena globală, obținând 13 miliarde de dolari din sprijinul militar acordat Rusiei, decizia Seulului de a reduce deliberat tensiunile validează practic poziția actuală a regimului lui Kim Jong-un. Pentru România și aliații din flancul estic al NATO, orice consolidare a parteneriatului ruso-nord-coreean, netulburat acum de presiuni sud-coreene, complică direct ecuația de securitate din Ucraina.

Ruptura de trecutul conservator

Spre deosebire de situația din ultimii ani, actuala abordare este un contrast clar . Fosta administrație conservatoare a președintelui Yoon Suk Yeol avea ca obiectiv schimbarea regimului nord-coreean. Strategia se baza pe presiuni constante și pe facilitarea accesului populației din Nord la informații din exterior.

Recomandari18 percheziții la spionajul sud-coreean. Scandalul dronelor trimise în Nord zguduie Seulul

Documentul anual reflectă clar orientarea noului executiv, instalat în funcție în luna iunie a anului trecut. Scopul principal este repararea relațiilor tensionate prin construirea încrederii reciproce, așa cum a relatat Mediafax într-o analiză publicată la începutul săptămânii. Noua strategie a Seulului invocă trei principii esențiale: respectarea sistemului politic al Nordului, renunțarea la reunificarea prin absorbție și oprirea oricăror activități ostile.

Măsuri concrete la graniță

Acțiunile din teren confirmă deja noua direcție.

Guvernul Lee a oprit trimiterea de pliante anti-Pyongyang către Coreea de Nord. Și nu s-a oprit aici. Transmisiunile prin difuzoare la graniță au fost suspendate, măsuri considerate necesare pentru a reduce tensiunile militare. Iar planurile merg mult mai departe, documentul prevăzând relansarea acordului militar intercoreean semnat pe 19 septembrie 2018 de fostul președinte sud-coreean Moon Jae-în și liderul nord-coreean Kim Jong-un.

RecomandariOamenii din Hong Kong care fug de represiunea din China au renunţat la economiile de pensii

Seulul dorește chiar negocierea unui nou acord bilateral care să creeze o bază sistematică pentru această coexistență pașnică dorită.

Un răspuns incert

Dar va funcționa oare această mână întinsă? Dincolo de hârtiile semnate la Seul, realitatea diplomatică arată complet diferit. Relațiile dintre cele două state coreene rămân practic înghețate, fără schimburi personale sau economice de mai bine de cinci ani.

Numai că Phenianul a făcut deja o mutare radicală la începutul acestei luni. Coreea de Nord și-a modificat Constituția, eliminând toate referirile la reunificare și întrerupând ultimele legături oficiale cu Coreea de Sud. Până la urmă, mingea este acum exclusiv în terenul lui Kim Jong-un, iar următoarele luni vor demonstra dacă regimul de la Phenian va accepta dialogul sau va folosi această relaxare doar pentru a-și consolida alianța militară cu Moscova.

RecomandariPutin: Presiunea politică a Occidentului accelerează integrarea Rusiei cu Belarus