Criza energetică aprinde Parlamentul European. Sancțiuni sau tranziție verde?
Prețurile la energie din Uniunea Europeană rămân extrem de sensibile la instabilitatea globală, iar tensiunile recente din Orientul Mijlociu pun o nouă presiune pe piețe. Dislocările din jurul Strâmtorii Ormuz restrâng oferta globală de petrol, în timp ce decizia Statelor Unite de a extinde o derogare de la sancțiuni, permițând tuturor țărilor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, a stârnit neliniște la Bruxelles.
Acuzații dure la adresa Comisiei
În acest context exploziv, europarlamentarul francez Fabrice Leggeri, din grupul de extremă dreapta Patrioți pentru Europa, aruncă vina direct pe Comisia Europeană pentru dependențele energetice ale continentului. Fără menajamente, acesta acuză o abordare pur ideologică, ruptă de realitățile economice.
„A impus sancțiuni într-un mod foarte ideologic, fără a avea niciun fel de evaluare a consecințelor interne”, a declarat Leggeri în cadrul unei dezbateri găzduite de Parlamentul European din Bruxelles. o strategie considerată oarbă la nevoile cetățenilor și ale industriei.
Stânga europeană mizează pe regenerabile
De cealaltă parte a baricadei politice se află europarlamentarul finlandez Jussi Saramo, de la grupul Stânga. Soluția lui este complet diferită și se concentrează pe accelerarea tranziției verzi, nu pe menținerea dependenței de combustibili fosili, indiferent de sursa lor.
Iar mesajul său este tranșant. „Dacă vrem să răspundem problemelor oamenilor astăzi, în acest deceniu, trebuie să construim surse regenerabile, nu energie nucleară. Am întârziat, dar este timpul să începem”, a afirmat Saramo. E drept că, la cum arată situația, timpul nu mai are răbdare cu nimeni.
Viziunile sunt, așadar, ireconciliabile.
Dezacord total și pe tema Iranului
Numai că disputa nu s-a oprit la energie. Cei doi europarlamentari au avut opinii divergente și cu privire la atacul SUA și al Israelului asupra Iranului, reflectând diviziunile profunde din politica externă europeană. Deși ambii sunt de acord că regimul de la Teheran ar trebui să cadă, metodele prin care acest lucru s-ar putea realiza îi plasează în tabere opuse.
V-ați gândit vreodată cum deciziile luate la mii de kilometri distanță ajung să vă afecteze direct factura la întreținere? Saramo, de exemplu, argumentează că acțiunile militare nu sunt o soluție. Cum vine asta? El consideră că „bombardarea școlilor nu ajută poporul iranian în lupta sa”.
Dezbaterea (moderată de Méabh Mc Mahon) reflectă o Europă divizată, prinsă între angajamentele politice externe și securitatea energetică internă. Iar decizia americanilor de a permite practic vânzarea petrolului rusesc complică și mai mult un puzzle strategic din care UE pare să nu aibă încă o cale clară de ieșire.
