Criza politica de la Londra urca dobanzile la niveluri record. Lira sterlina scade la 1.35 dolari
Costurile de împrumut pe termen lung ale Marii Britanii au urcat marți la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, în timp ce lira sterlină s-a depreciat sever. Totul se întâmplă pe fondul presiunilor tot mai mari asupra premierului Keir Starmer. Criza politică de la Londra începe să se vadă direct și dur în piețele financiare.
Randamente record și presiune pe premierul Keir Starmer
Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani a atins temporar pragul de 5,81%. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 1998 și până în prezent, chiar dacă ulterior s-a retras ușor. Iar unda de șoc nu s-a oprit la titlurile pe termen lung. Randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat la aproximativ 5,13%, un nivel absolut nemaiatins tocmai din perioada crizei financiare globale din 2008.
Cifrele vorbesc de la sine.
Creșterea acestor randamente indică o scădere matematică a prețului obligațiunilor. asta înseamnă o finanțare mult mai scumpă pentru statul britanic. Vânzările masive de titluri britanice au fost alimentate direct de incertitudinea politică majoră din interiorul Partidului Laburist. Au apărut demisii în lanț în guvern, iar premierul Starmer se confruntă cu presiuni interne masive de a-și reconsidera poziția. Pentru investitorii instituționali, perspectiva unei competiții prelungite pentru conducerea partidului ridică semne de întrebare grave privind direcția fiscală a viitorului executiv de la Londra.
Tensiunile din Orient și deciziile Băncii Angliei
Lira sterlină a pierdut teren rapid atât în fața dolarului american, cât și a monedei europene. Cotația a coborât marți în jurul pragului de 1,35 dolari.
Dar oare ce înseamnă asta concret pentru economie?
Instabilitatea politică lovește încrederea investitorilor fix într-un moment critic, în care finanțele publice britanice sunt deja sub o presiune uriașă. Așa cum arată datele detaliate de Mediafax într-o analiză publicată recent, presiunea vine puternic și din exteriorul granițelor. Creșterea prețului petrolului (alimentată de tensiunile continue din Orientul Mijlociu) a reaprins imediat temerile inflaționiste. Piețele iau deja în calcul mai multe majorări de dobândă din partea Băncii Angliei în acest an. Instituția financiară va fi forțată să acționeze pentru a contracara un nou val de inflație determinat exclusiv de costurile la energie.
Pe termen scurt, investitorii urmăresc cu atenție două riscuri majore. Aceștia vor să vadă cât de repede se clarifică situația politică de la Londra și, mai ales, dacă viitoarea conducere laburistă va avea capacitatea să mențină disciplina fiscală. Până atunci, Marea Britanie intră abrupt într-o zonă familiară mai degrabă pentru piețele emergente din Europa. Avem dobânzi în creștere, o monedă națională sub presiune constantă și un mesaj extrem de dur din partea piețelor către decidenții politici.
Efectul de domino și scenariul de la București
Situația de la Londra amintește izbitor de tensiunile prin care trece România în această perioadă. Până la urmă, piețele de capital reacționează la fel peste tot atunci când politicienii ezită. După căderea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, dobânzile au crescut brusc la București, iar leul s-a depreciat vizibil în fața valutelor de referință.
Piețele financiare au reacționat instantaneu la creșterea incertitudinii politice interne. A apărut imediat riscul ca planurile vitale de reducere a deficitului bugetar să fie amânate sau chiar abandonate complet de viitoarea coaliție. Dincolo de discursurile de la tribuna Parlamentului, investitorii au cerut dobânzi mult mai mari pentru a împrumuta statul român. Au considerat pur și simplu că riscul a devenit mult mai ridicat în noul context. O parte dintre marii jucători au preferat să se retragă masiv din activele în lei și să cumpere valută de pe piața interbancară.
Să fim serioși, această combinație toxică a pus o presiune uriașă atât pe costurile de finanțare ale României, cât și pe cursul de schimb, ducând direct la creșterea randamentelor și la slăbirea leului în fața monedei europene.
„Creșterea euro ne afectează pe toți”, a declarat Irina Chițu, analist Finzoom.ro, explicând impactul direct asupra bugetelor de familie. Tensiunile politice au generat și alte efecte în lanț pe plan intern. Reprezentanții partidului AUR acuză direct Guvernul Bolojan că a provocat cea mai mare creștere a prețului la electricitate din întreaga Uniune Europeană. În ceea ce privește piața valutară, cursul euro a scăzut ușor abia recent în raport cu leul, spărgând șirul recordurilor istorice depășite zilnic de BNR începând cu data de 30 aprilie.
