Cu cât crește factura la curent din martie. Calcule pe consum și zone

Facturile la energie electrică din această iarnă vin cu o surpriză neplăcută pentru milioane de români, chiar dacă inflația generală dă semne de temperare. Vinovatul principal este o taxă majorată cu 62% încă din toamna trecută, ale cărei efecte se resimt din plin abia acum, în lunile cu cel mai mare consum. Vă arătăm de unde vine scumpirea, cât înseamnă în plus pe factură și ce planuri are Guvernul pentru a stabiliza prețurile pe termen lung.

De unde vine scumpirea? O taxă majorată cu 62%

Miezul problemei stă în majorarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, o taxă plătită de toți consumatorii pentru a sprijini centralele care produc simultan energie electrică și termică. Încă de la 1 noiembrie 2025, această taxă a crescut la 0,0136 lei/kWh, o majorare de 62% față de nivelul anterior. Deși decizia a fost luată anul trecut, impactul real se vede în facturile emise la începutul lui 2026, care reflectă consumul din lunile de iarnă.

Potrivit expertului în energie Dumitru Chisăliță, citat în presa de specialitate, efectul direct al acestei taxe în prețul final al electricității este de aproximativ 0,5%. La prima vedere, procentul pare mic. Doar că, aplicat la întregul consum național și adăugat la celelalte componente ale facturii, poate duce la o creștere totală de până la 5% a costului final plătit de consumatorul casnic, exclusiv din această modificare.

Cât înseamnă asta în lei? Calcule concrete

Creșterea procentuală este valabilă la nivel național, însă suma exactă în lei variază în funcție de consumul fiecărei gospodării și de contractul încheiat cu furnizorul. Un calcul simplu arată că pentru un consum mediu lunar de 150 kWh, impactul direct al taxei poate adăuga câțiva lei la factură. Însă, efectul cumulat, estimat la 5%, se traduce mai clar: la o factură de 200 de lei, creșterea poate ajunge la 10 lei pe lună.

Pentru a înțelege mai bine impactul acestei taxe, ne putem uita la efectul indirect asupra energiei termice în Capitală, unde aceeași contribuție a dus la scumpiri vizibile. Estimările pentru iarna 2025-2026 arătau costuri suplimentare de aproximativ 20 de lei pe lună pentru o garsonieră și puteau ajunge până la 54 de lei pentru un apartament cu patru camere. Aceleași mecanisme se aplică, la o scară diferită, și facturii de electricitate.

Contextul economic: inflație în scădere, facturi în creștere

Paradoxul este că aceste majorări vin într-o perioadă în care rata anuală a inflației a coborât la 9,62% în ianuarie 2026, conform ultimelor date de la Institutul Național de Statistică (INS), în ușoară scădere față de luna precedentă. Scăderea inflației generale nu înseamnă, însă, că prețurile scad, ci doar că ritmul lor de creștere a încetinit. Anumite costuri reglementate de stat, precum taxa de cogenerare, pot fi ajustate independent de tendința generală, generând presiune pe bugetul familiei.

O mică gură de oxigen a existat pentru cei racordați la sistemul centralizat de încălzire, unde Guvernul a aplicat un TVA redus la 11% pentru energia termică. Măsura a temperat parțial șocul scumpirilor, dar este valabilă doar până la 31 martie 2026. Ce se va întâmpla după această dată rămâne o întrebare deschisă.

Ce face statul? Planuri de sute de milioane de euro pentru stocarea energiei

Pe termen lung, autoritățile mizează pe investiții masive pentru a stabiliza sistemul energetic național și, implicit, prețurile. Ministrul Energiei a anunțat planuri ambițioase pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, esențiale pentru a echilibra rețeaua în contextul creșterii ponderii surselor regenerabile, care produc intermitent.

Obiectivul este atingerea unei capacități de stocare de 5 GW până la finalul anului 2026, o țintă aliniată cu recomandările Transelectrica. Pentru a susține acest efort, au fost alocate fonduri substanțiale. Din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt disponibili 80 de milioane de euro, care ar trebui să ducă la contractarea a 1,8 GW. Alte 300 de milioane de euro sunt prevăzute în Fondul pentru Modernizare, sumă menită să aducă cel puțin 3 GW de capacitate nouă de stocare. Aceste proiecte, odată implementate, ar trebui să reducă volatilitatea prețurilor și să crească securitatea energetică a României, însă beneficiile lor nu vor fi resimțite în facturile din această primăvară.