Cu ocezia împlinirii a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai, sala tronului din Palatul Regal, deschisă publicului

Cu începere de luni, 25 octombrie din acest an, Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) deschide, spre vizitare, Spaţiile Istorice ale Palatului Regal, între orele 10,00 şi 18,00, la aniversarea a 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I.

În acest sens, publicul va putea vizita Sufrageria Regală, Scara Voievozilor, Sala Tronului, precum şi expoziţia „Fragmente de memorie – Portrete Regale”, mai multe opere de artă înfăţişându-l pe Regele Mihai I în diferite etape ale vieţii, precizează MNAR.

Astfel, ”Regele Mihai, regele ,,loial tuturor”, a cărui celebrare centenară o oficiem astăzi, a fost primul principe născut după întregirea țării din 1918. De aceea a primit numele voievodului Mihai Viteazul, domnitorul primei uniri de la 1600. A fost fiul principelui Carol și al principesei Elena, moștenind titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, la care a renunțat mai târziu. Nepot al regilor Ferdinand I și Maria ai României și al regelui Constantin I al Greciei, Regele Mihai a fost descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei.

RecomandăriUn documentar dedicat Regelui Mihai va fi difuzat la festivalul BIFF

De venirea sa pe lume se legau speranțele de stabilitate ale Dinastiei în România, idealurile de continuitate novatoare și propășire ale țării. Regele Mihai a avut parte de două domnii în perioade în care stabilitatea țării era pusă în pericol, 1927-1930 și 1940-1947”, menționează MNAR, pe pagina sa de Facebook.

În contextul istoric, ”Rămâne în istorie prin curajosul act de la 23 august 1944, prin care a întors România și armata sa împotriva Germaniei naziste, alăturând-o taberei Aliaților și a restaurat Constituția din 1923. În ultimii trei ani de domnie (1945-1947), Regele Mihai a asistat la erodarea democrației românești și a devenit un simbol național al rezistenței sub presiunea ascensiunii politice a regimului comunist susținut de Uniunea Sovietică”, amintește sursa citată.

în contextul socialo-politic, se caracterizează ca fiind un om modest și democrat, cu simțul datoriei față de țară, Regele Mihai a avut parte de vremuri istorice tulburi și a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947, plecând într-un lung exil. Regele Mihai reprimește cetățenia română abia în 1997 și revine în țară. Își petrece ultimii douăzeci de ani din viață în slujba României; în virtutea renumelui său, susține printr-o intensă activitate admiterea României în structurile NATO și ale Uniunii Europene. ”Dincolo de istorie, Regele Mihai rămâne un model de o extraordinară forță morală, modestie, credință și majestate naturală”.

Aşadar, fostul suveran s-a stins din viață la 5 decembrie 2017 și a avut parte de funeralii naționale, fiind înmormântat la Curtea de Argeș.

RecomandăriJocurile de putere. Ce americani încasează sute de mii de dolari din România