duminică, 31 mai 2026 ☀️Raleigh14°CSenin

Caută în Jurnalul Național

Cultură

Cum a ajuns un iepure păgân simbolul Paștelui creștin în toată lumea

Roxana Popa · 12 aprilie 2026 · Actualizat: 05:36
Iepurașul de Paște

Povestea iepurașului care aduce cadouri de Paște combină tradiții vechi, simbolism religios și elemente culturale diverse. Personajul, asociat cu ouăle decorate și ciocolată, a depășit granițele Europei, devenind un simbol al sărbătorii în multe colțuri ale lumii, în special în America Latină.

Deși originea sa nu este complet clară, se crede că tradiția își are rădăcinile în festivaluri păgâne care au fost ulterior integrate în creștinism.

Astăzi, iepurele reprezintă fertilitatea, reînnoirea și speranța, concepte care se aliniază perfect cu spiritul Paștelui. Povestea sa a început în Europa, unde iepurele era un simbol al fertilității asociat cu Eostre, zeița păgână a primăverii. Odată cu răspândirea creștinismului, figura sa a fost asimilată în sărbătorile pascale, ajungând să simbolizeze învierea și viața nouă.

Cum au ajuns ouăle și iepurii simbolurile Paștelui. O istorie veche de secoleRecomandăriCum au ajuns ouăle și iepurii simbolurile Paștelui. O istorie veche de secole

Mai exact, în secolul al XVII-lea, imigranții germani au fost cei care au dus tradiția „Osterhase” (iepurașul de Paște) în Statele Unite. Legenda spunea că acest iepure aducea ouă frumos decorate copiilor care se purtau frumos. În timp, ouăle de ciocolată au fost adăugate în coșul iepurașului, iar obiceiul a devenit popular la nivel global.

Simbolismul din spatele tradiției

Asocierea iepurelui cu reînnoirea este chiar mai veche. În culturile antice, animalul era legat de lună, atât datorită ciclului său rapid de reproducere, cât și a faptului că era adesea văzut în nopțile cu lună plină. Această legătură i-a întărit simbolismul de fertilitate, care a fost ulterior preluat și integrat în sărbătoarea Paștelui creștin.

Astfel, povestea iepurașului unește elemente naturale, spirituale și culturale într-o tradiție complexă.

Galerie de artă în București: locul în care arta capătă sens în spațiul tăuRecomandăriGalerie de artă în București: locul în care arta capătă sens în spațiul tău

Paștele este cea mai importantă sărbătoare a creștinismului, comemorând învierea lui Iisus Hristos. Însă semnificația sa depășește dimensiunea strict religioasă, simbolizând renașterea și speranța. Aceste teme se regăsesc și în tradiția iudaică, unde Paștele, sau Pesah, amintește de eliberarea poporului evreu din robia Egiptului. Sărbătoarea creștină a preluat ideea de eliberare și a asociat-o cu biruința vieții asupra morții prin învierea lui Iisus.

Cum se sărbătorește Paștele în alte țări

În America Latină, Paștele este celebrat printr-o combinație de tradiții religioase și obiceiuri culturale. În țări precum Mexic și Spania, procesiunile și reconstituirile Patimilor lui Hristos sunt elemente centrale. În Argentina și Chile, credincioșii participă la privegheri și slujbe speciale.

Dar povestea iepurașului este prezentă și aici.

Maia Sandu i-a conferit Ordinul de Onoare lui Matei Vișniec. Recunoaștere civică și culturală.RecomandăriMaia Sandu i-a conferit Ordinul de Onoare lui Matei Vișniec. Recunoaștere civică și culturală.

În Peru, Columbia, Argentina și Chile, a devenit o obișnuință ca familiile să ofere ouă de ciocolată și să organizeze vânători de ouă decorate pentru copii. Aceste activități, inspirate de legenda iepurașului, îmbină solemnitatea religioasă cu bucuria și jocul.

Tradițiile sunt la fel de bogate și în țările ortodoxe, unde obiceiurile variază de la o regiune la alta.

  • În Grecia, un element specific sunt lumânările de Paște (pasxalines lampades), care sunt adesea decorate creativ. O tradiție unică se păstrează în insula Corfu, unde localnicii aruncă vase de lut pe fereastră în Sâmbăta Mare.
  • În Rusia, pe masa de Paște se găsesc preparate tradiționale precum „kulich”, un cozonac înalt, și „paskha”, un desert din brânză de vaci cu fructe confiate. Acestea sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate.
  • În Serbia, se pune un accent deosebit pe decorarea ouălor cu ceară și ierburi. Primul ou înroșit, numit „cuvarcucja” (paznicul), este păstrat în casă tot anul pentru a proteja gospodăria.