Cum afectează corupţia criza de apă potabilă din Africa de Sud

V-aţi întrebat vreodată cum ar fi să nu mai avem de unde să luăm apă de băut? Sunt zone pe Glob unde această problemă este reală şi situaţia devine tot mai gravă. Se estimează că Africa de Sud va rămâne fără apă potabilă până în 2030 şi guvernul ştie deja despre această criză. De parcă această situaţie nu era suficientă, ţara se confruntă şi cu o creştere a xenofobiei, străinii sunt tot mai des atacaţi. „Când elefanţii se bat, are de suferit iarba”. Această metaforă a fost folosită pentru a descrie schimbările climatice, de ambasadorul Africii de Sud, Jabu Mbalula.

De câteva luni, aici au loc atacuri violente asupra cetăţenilor străini şi a afacerilor pe care aceştia le deţin. Xenofobia este îndreptată asupra migranţilor din alte state de pe continentul african, pe care populaţia locală îi consideră responsabili de tot ceea ce nu merge bine la ei în ţară. Mai mult, s-a răspândit cu rapiditate ideile care spun că străinii fură locurile de muncă ale sud-africanilor sau se ocupă cu vânzarea de droguri şi susţinerea prostituţiei. Cetăţenii din Nigeria sunt printre cei care au de suferit cel mai mult, poate şi pentru că sunt mai numeroşi. Atacurile au înregistrat până acum 12 morţi.

Balazs Barabas: Nelson Mandela, figura legendară a Africii de Sud, a fost mereu un susţinător al toleranţei şi când a devenit preşedinte a spus că toată lumea ar trebui să împiedice represaliile asupra persoanelor de culoare, din partea albilor. Pare că în zilele noastre, moştenirea sa nu este foarte bine păstrată, dacă ne uităm că sunt atacuri xenofobe împotriva celor care nu sunt sud-africani, în ţara dvs. De ce se întâmplă acest lucru?

Jabu Mbalula: Guvernul sud-african este foarte îngrijorat din cauza recentelor izbucniri sporadice a ceea ce toată lumea numeşte atacuri xenofobe. Dar, trebuie să vă spun că, aşa cum sunt ele văzute în Africa de Sud, par să fie mai multe incidente care au de fapt legătură cu infracţiunile, pentru că unii oameni intră forţat în proprietăţile altor oameni, jefuiesc magazine şi aceste lucruri includ şi proprietăţi sau magazine ale sud-africanilor, nu doar ale celor de altă naţionalitate. Deci, chiar nu este ceva simplu, ca să îl putem numi un fenomen xenofob. Este vorba mult mai mult despre activităţi infracţionale. Dar, de asemenea, lucrăm mult şi cu guvernul Nigeriei, atunci când sunt implicaţi cetăţeni nigerieni, pentru că sunt de asemenea plângeri despre implicarea nigerienilor în activităţi care au legătură cu drogurile, prostituţia şi într-o anumită măsură inclusiv chestiuni de trafic de persoane. Lucrăm cu guvernul nigerian şi chiar şi preşedintele sud-african a fost foarte clar că nu suntem deloc de acord cu acţiuni şi activităţi care afectează orice cetăţean străin, indiferent de originile sale, atât timp cât sunt pe teritoriul sud-african. Deci, guvernul nostru, Constituţia şi legile permit oricărui cetăţean care este legal în Africa de Sud să aibă protecţie completă din partea guvernului sud-african. Şi chiar lucrăm mult să facem acest lucru. Autorităţile noastre au arestat foarte mulţi oameni deja şi cei care au preocupări ilegale vor fi acuzaţi după caz. Noi preţuim relaţiile pe care le avem cu toate ţările africane, inclusiv Nigeria, iar lucrurile de acest gen, pe termen lung vor afecta relaţiile pe care le avem cu guvernul nigerian.

Terenul agricol, dispută majoră în Africa de Sud

În Africa de Sud, terenul agricol este deţinut într-un procent de 70% de populaţia albă a ţării. Preşedintele Cyril Ramaphosa susţine exproprierea pământului, o măsură extrem de populară în rândul cetăţenilor sud-africani de culoare, pentru care s-a făcut o lege. În timpul regimului de apartheid, de care Africa de Sud a scăpat abia în 1994, albii erau avantajaţi şi aşa s-a ajuns la situaţia de acum, când au mai mult teren decât statul. Dar controversele continuă, pentru că nimeni nu renunţă simplu la proprietăţi.

Balazs Barabas: Este şi o chestiune legată de cetăţenii albi, care sunt cam 10% din populaţia sud-africană, dar care deţin mai mult de 70% din terenul agricol. Au început să fie deposedaţi de terenuri şi să primească la schimb compensaţii. De ce s-a ajuns aici?

Jabu Mbalula: Situaţia din Africa de Sud este în mod fundamental legată de deposedarea de terenuri, are legătură cu modul în care, majoritate populaţiei de acolo, care se întâmplă să fie de culoare, a fost lăsată fără acces la economie şi la educaţie. De aceea, este un punct critic, în care trebuie făcut ceva. Nu vrem să fim ca alte ţări. Dacă ne uităm la Zimbabue, lângă noi, Zimbabue era un exemplu bun de investiţie în educaţie şi chiar şi în agricultură, pentru că la un moment dat erau priviţi drept cămara de alimente a continentului. Dar au amânat să facă un lucru necesar în privinţa pământului. Momentul când au început să facă ceva a fost pur şi simplu foarte târziu. Aşa că noi învăţăm din aceste experienţe şi credem că şi pentru Africa de Sud va fi important, de fapt au fost mai mulţi oameni care au comentat asupra faptului că situaţia pământului este critică pentru dezvoltarea economică a Africii de Sud. În 1913 a fost votată o lege în Africa de Sud. Acea lege spunea că populaţia majoritar de culoare era limitată la anumite teritorii, iar restul de terenuri agricole a revenit populaţiei albe din Africa de Sud. Este de asemenea o situaţie, pe care dacă o întârziem, va fi ceva care ar exploda, pe termen lung. Dar, guvernul este foarte clar că distribuirea terenului agricol trebuie făcută în primul rând să ajungem la securizarea hranei, apoi pentru relocarea eficientă a oamenilor. Deci, parlamentul va folosi Constituţia, acele secţiuni care permit ca procesul să fie făcut în mod corect astfel încât să fie făcută o redistribuire. Nimeni nu trebuie strămutat, pentru că noi toţi avem nevoie de restul. Albii care au ferme nu vor fi mutaţi.

Balazs Barabas: Dar care este problema fundamentală? Nu cultivă persoanele albe acele terenuri în mod corespunzător, au acumulat prea multă avere sau relochează populaţia de culoare? Care este problema?

Jabu Mbalula: Problema reală este accesul la pământ. În termenii raportului pe care l-a încheiat de curând guvernul, 72% din terenurile private ale fermelor sunt deţinute de sud-africanii albi şi o porţiune destul de nesemnificativă este deţinută de guvern. Cam 24% sunt acum deţinute de populaţia de culoare şi asta s-a întâmplat numai după ce guvernul a făcut multe intervenţii pentru redistribuirea terenurilor. Anumite persoane de culoare au putut să-şi recupereze terenurile ca rezultat al reuşitei democratice pe care o avem din 1994.

Balazs Barabas: După dispariţia apartheidului.

Jabu Mbalula: Da, pentru că oamenii au făcut plângeri că au fost deposedaţi de pământ şi este un proces lung de autentificare, de cercetare a faptului că aceşti oameni sunt adevăraţii proprietari ai terenurilor şi că au fost deposedaţi cu forţa. Singurul lucru care este de altfel cheia, este faptul că economia Africii de Sud are nevoie de creştere şi o parte a acestei creşteri este şi disponibilitatea terenurilor, în mod deosebit pentru agricultură.

Corupţia împiedică accesul la apă curată

Corupţia, acest fenomen de care lumea pare să nu aibă scăpare, se manifestă şi în Africa de Sud. Oamenii cu mai puţine posibilităţi materiale nu au acces la apă curată. Fondurile desemnate pentru infrastructura de management a apei sunt prea puţin folosite în acest scop, din cauza corupţiei.

Balazs Barabas: Aţi menţionat un element important pentru alimentarea cu apă, cea a infrastructurii. Şi în România chestiunea infrastructurii este importantă, dar există problema corupţiei. Banii sunt deturnaţi de la dezvoltarea infrastructurii, iar din această cauză dezvoltarea infrastructurii la noi este foarte lentă. Există şi în Africa de Sud problema deturnării banilor prin corupţie, de la proiecte de infrastructură?

sursa digi2.ro

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata