Jurnalul Național
Știri și analize

Caută în Jurnalul Național

Sănătate

Cum afli dacă ai nevoie de psihoterapie, medicamente sau ambele

Delia Matei ·
Un bărbat discută cu o specialistă în sănătate mintală, care ia notițe
Foto: prostooleh / Magnific

Psihoterapia, medicamentele sau combinația lor se aleg după o evaluare, nu după simptome căutate pe internet. Dacă problema pare ușoară, poți începe cu un psiholog sau psihoterapeut; dacă simptomele sunt intense, persistă ori îți pun siguranța în pericol, cere o evaluare la psihiatru.

Specialistul va ține seama de cât durează simptomele, cum îți afectează somnul și viața de zi cu zi, ce alte boli sau tratamente ai și ce preferi. O consultație la psihiatru nu înseamnă automat că vei primi medicamente.

Cum se schimbă alegerea după simptome

Psihoterapia înseamnă să lucrezi cu un specialist asupra gândurilor, emoțiilor și comportamentelor care îți fac rău. Poate ajuta în perioade de stres, în probleme de relație sau de adaptare, dar și în depresie și anxietate. În depresia ușoară, terapia și măsurile de sprijin pot fi suficiente; antidepresivele nu sunt necesare pentru fiecare persoană.

Dacă schimbările de somn sau alimentație persistă ori începi să consumi mai mult alcool sau alte substanțe, poți cere ajutor înainte ca problema să se agraveze. Dacă nu îți mai poți desfășura activitățile obișnuite, ai schimbări mari de dispoziție sau pierzi contactul cu realitatea, este importantă evaluarea la psihiatru. Același lucru este valabil dacă există gânduri de sinucidere, boli cronice sau tratamente care ar putea influența alegerea medicamentelor.

De pildă, pentru o perioadă dificilă care nu îți împiedică viața obișnuită, discuțiile cu un psihoterapeut pot fi un punct de pornire. Pentru o depresie moderată sau severă, pot fi luate în calcul psihoterapia ori asocierea ei cu medicamente. Dacă un singur tratament nu ajută suficient, planul poate fi schimbat după o nouă evaluare; combinația nu este obligatorie pentru toți.

Cine face evaluarea și cine poate da rețeta

În România, Legea nr. 487/2002 atribuie medicului psihiatru evaluarea directă a sănătății mintale. Dacă stabilește un diagnostic, psihiatrul propune un plan de tratament și îl discută cu tine. Planul poate cuprinde terapie, medicamente, urmărirea simptomelor sau mai multe dintre acestea.

Psihiatrul este medic și poate prescrie tratament psihiatric. Psihologul face evaluări și intervenții psihologice în limitele dreptului său de practică, iar psihoterapeutul lucrează prin metode de terapie. Dacă psihoterapeutul nu este și medic, nu poate da rețete; când alegi un psiholog, verifică dacă are drept de practică pentru serviciul pe care îl oferă.

Când pot fi folosite ambele tratamente

În depresia moderată sau severă, terapia și medicamentele pot fi folosite împreună, în funcție de simptome, riscuri, tratamentele disponibile și preferințele tale. Asocierea poate fi discutată și când depresia revine sau un singur tratament nu a fost suficient. Psihiatrul și psihoterapeutul trebuie să știe ce tratament urmezi, pentru ca planul să poată fi urmărit.

În anxietatea care îți afectează mult viața, poți discuta cu specialistul fie despre o psihoterapie structurată, fie despre medicamente. Calmantele numite benzodiazepine nu sunt un tratament obișnuit pentru anxietatea generalizată; medicul le poate indica doar pentru perioade scurte de criză.

Pașii până la reevaluarea tratamentului

  1. Notează de când au apărut simptomele, cum dormi și ce activități au devenit greu de făcut. Pregătește lista medicamentelor și suplimentelor pe care le iei și spune dacă folosești alcool sau alte substanțe.
  2. Programează o discuție cu medicul de familie, un psiholog, un psihoterapeut sau un psihiatru. Dacă simptomele sunt puternice ori există un risc pentru siguranța ta, cere evaluare medicală fără să aștepți să treacă de la sine.
  3. Întreabă ce problemă a fost identificată, de ce ți se recomandă acel tratament și ce alte opțiuni există. Dacă primești medicamente, cere explicații despre beneficiile așteptate, reacțiile adverse, asocierile de evitat și felul în care va fi urmărită starea ta.
  4. Stabilește data următoarei discuții și ce faci dacă starea se înrăutățește. Pentru tratamentul depresiei, ghidul NICE recomandă o reevaluare între 2 și 4 săptămâni de la început, inclusiv pentru reacții adverse și gânduri de sinucidere.

Nu există o doză de antidepresiv sau de calmant potrivită tuturor. Unele tipuri de antidepresive pot avea asocieri periculoase: cele numite IMAO nu trebuie combinate cu anumite medicamente din grupele SSRI, SNRI sau triciclice. Medicul ori farmacistul trebuie să știe ce alte medicamente și suplimente iei; alcoolul și drogurile pot crea și ele probleme.

Cum ajungi la servicii prin CNAS sau cu plată

Pentru o consultație ori o ședință plătită direct, întreabă înainte de programare cât costă și ce serviciu primești. Dacă vrei un serviciu decontat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), întreabă furnizorul dacă are contract pentru acel serviciu și ce documente îți cere la programare. Pentru o problemă nouă, verifică la furnizor și la casa de asigurări dacă ai nevoie de bilet de trimitere.

Serviciile psihologice decontate sunt legate de îngrijirea medicală și se acordă prin furnizori aflați în contract, în condițiile stabilite pentru specialitatea respectivă. O ședință privată nu este plătită automat de CNAS. Unele servicii psihologice pot fi oferite și la distanță, dacă sunt îndeplinite regulile aplicabile.

Ce se schimbă pentru copii, în sarcină și în bolile cronice

La copii și adolescenți, antidepresivele nu sunt, de regulă, prima opțiune pentru depresie. Dacă sunt folosite, copilul are nevoie de evaluare și supraveghere medicală; doza unui adult nu este reper pentru el.

Dacă ești însărcinată sau plănuiești o sarcină, discută repede tratamentul cu medicul și nu opri singură un medicament deja prescris. Uneori pot fi necesare medicamente, alese după beneficiile și riscurile pentru mamă și copil. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că valproatul nu trebuie folosit la femeile și fetele care ar putea rămâne însărcinate, din cauza riscului pentru făt.

Dacă ai o boală cronică, spune medicului ce tratament urmezi înainte de a începe medicamente pentru sănătatea mintală. Vârsta, sarcina, celelalte boli, medicamentele și reacțiile adverse pot schimba alegerea, doza și durata tratamentului.

Ce poți face acasă și când ceri ajutor urgent

Un program cât mai regulat de somn și mese, mișcarea potrivită stării tale și legătura cu oameni de încredere te pot sprijini. Evită alcoolul și drogurile. Aceste măsuri nu înlocuiesc evaluarea când simptomele persistă sau se agravează.

Dacă ai făcut un plan să te sinucizi, ai încercat să îți faci rău, ai luat o supradoză sau nu poți sta în siguranță, sună imediat la 112 și mergi la unitatea de primiri urgențe cea mai apropiată. Spune clar ce se întâmplă. Dacă poți face asta în siguranță, nu rămâne singur până primești ajutor.

Întrebări frecvente

Pot merge la psihiatru fără bilet de trimitere?

Dacă ești asigurat și ai deja o tulburare psihică diagnosticată, te poți prezenta direct la specialist, cu programare, pentru control periodic sau agravare, fără bilet de trimitere. Această regulă nu spune că orice consultație pentru o problemă nouă este decontată fără bilet.

Câte consultații sunt decontate pentru o boală cronică?

Pentru bolile cronice, ghidul CNAS prevede, pe baza biletului de trimitere, cel mult 4 consultații de specialitate pe trimestru și cel mult 2 pe lună. Nu confunda această limită generală cu regula prezentării directe pentru controlul unei tulburări psihice deja diagnosticate.

Cât durează o ședință psihologică decontată?

Ghidul CNAS prevede o durată de cel puțin 50 de minute. Posibilitatea decontării depinde de serviciul oferit și de contractul furnizorului, nu doar de durata ședinței.

Cât costă consultația sau terapia privată?

Prețul se cere furnizorului înainte de programare. Costul medicamentelor depinde de produs, de regulile de compensare și de situația persoanei asigurate.

Poate medicul de familie să îmi continue rețeta?

Poate continua unele tratamente alese de specialist, folosind scrisoarea medicală și respectând regulile pentru fiecare medicament. Nu orice rețetă poate fi preluată astfel.

Pot opri antidepresivul dacă mă simt mai bine?

Nu îl opri brusc și nu schimba singur doza. Discută cu medicul un plan de reducere treptată, pentru a limita simptomele de întrerupere și riscul ca depresia să revină.

Surse verificate la 21 noiembrie 2026: Legea nr. 487/2002 și Legea nr. 213/2004, prin Portalul Legislativ; Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Contractul-cadru și Ghidul asiguratului; Colegiul Medicilor din România, normele de prescriere; Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, recomandările și ghidul pentru criza suicidară; Organizația Mondială a Sănătății, recomandările pentru depresie, tratament și valproat; NICE, ghidurile pentru depresie și anxietate; NHS, recomandările despre antidepresive și sănătatea mintală în sarcină.