Toate măsurile din UE, în domeniul Inteligenţei Artificiale nu au fost foarte bine coordonate cu cele ale statelor membre, iar monitorizarea investiţiilor nu s-a realizat în mod sistematic. În viitor, pentru a-şi atinge ambiţiile în materie de inteligenţă artificială, UE va trebui neapărat să îşi consolideze guvernanţa şi să atragă investiţii publice şi private mai numeroase şi mai bine direcţionate.
Concret, decalajul global în materie de investiţii în acest domeniu dintre SUA şi UE a crescut, de peste două ori între 2018 şi 2020 (UE rămânând în urmă cu peste 10 miliarde de euro). Dată fiind situaţia, UE a luat treptat măsuri pentru a dezvolta un cadru de coordonare a inteligenţei artificiale pe întregul său teritoriu, sporind investiţiile şi adaptând reglementările.
Astfel, între anii 2018 şi 2021, Comisia şi statele membre ale UE au picat de acord asupra unor măsuri de dezvoltare a unui ecosistem de excelenţă şi de încredere în acest domeniu. UE urma astfel să fie plasată pe traiectoria potrivită pentru a deveni lider mondial în inteligenţa artificială de vârf, etică şi sigură.
În declaraţiile sale, „Investiţii de proporţii şi bine direcţionate în domeniul inteligenţei artificiale pot schimba regulile jocului – ele decid viteza creşterii economice a UE în anii următori. Această cursă privind inteligenţa artificială poate fi de tipul „totul sau nimic”. Pentru ca UE să îşi atingă obiectivele ambiţioase, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să îşi unească forţele într-un mod mai eficient, să tureze motoarele şi să valorifice potenţialul UE de a triumfa în actuala revoluţie tehnologică de anvergură”, spune Mihails Kozlovs, membrul ECA responsabil de audit, într-un comunicat al instituţiei.
Planurile Comisiei din această perioadă, privind inteligenţa artificială sunt cuprinzătoare şi respectă, în linii mari, bunele practici internaţionale. La peste cinci ani de la primul plan însă, încă se mai lucrează la cadrul de coordonare şi reglementare a investiţiilor din UE în acest domeniu. Auditorii critică coordonarea Comisiei cu statele membre, care a avut doar „efecte limitate” pentru că, potrivit acestora, Comisia nu dispunea de instrumentele de guvernanţă şi de informaţiile necesare.
Credibilitatea planurilor UE a avut de suferit şi pentru că Comisia nu instituise un sistem adecvat de monitorizare a performanţei investiţiilor în inteligenţa artificială. În plus, nu era clar modul în care statele membre vor contribui la ţintele globale de investiţii ale UE, neexistând, deci, o imagine de ansamblu la nivelul acesteia, se mai arată în raportul Curţii de Conturi Europene.
În viziunea auditorilor, ţintele de investiţii ale UE rămân prea vagi şi nu mai sunt de actualitate, în condiţiile în care au rămas aceleaşi din 2018.
Astfel, „Lipsa de ambiţie în acest sens nu face casă bună cu aspiraţiile de a construi un ecosistem de inteligenţă artificială competitiv la nivel mondial. Comisia a reuşit în general să majoreze cheltuielile de la bugetul UE pentru proiecte de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, dar a stimulat ea şi cofinanţarea privată? Nu semnificativ. Şi trebuie totodată să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că rezultatele proiectelor de cercetare finanţate de UE în acest domeniu sunt comercializate sau exploatate pe deplin”, se precizează în documentul citat.
În acest sens, Comisia a luat măsuri pentru a institui condiţii financiare şi de infrastructură favorabile dezvoltării şi adoptării inteligenţei artificiale. Infrastructura finanţată de UE – cum ar fi unităţile de testare, spaţiile de date sau o platformă de inteligenţă artificială la cerere – a avut însă un start timid. Într-adevăr, până acum, planurile privind inteligenţa artificială nu au declanşat decât un sprijin modest din partea UE sub formă de capital (cum ar fi finanţarea prin capitaluri proprii) pentru inovatori. Măsurile adoptate recent de UE pentru realizarea unei pieţe unice a datelor se află încă în faza iniţială şi nu pot impulsiona imediat investiţii în inteligenţa artificială.
La acest capitol, SUA este de mult timp un lider în inteligenţa artificială, iar China şi-a propus să devină numărul 1 la nivel mondial până în 2030. Ambele ţări se bazează pe investiţii private de proporţii din partea giganţilor lor tehnologici.
În ceea ce-o priveşte, UE arată ţintele pe care şi le-a stabilit aceasta pentru investiţiile publice şi private în domeniul inteligenţei artificiale sunt de 20 de miliarde de euro în perioada 2018-2020 şi 20 de miliarde de euro pe an în următorul deceniu. În contextul financiar, finanţarea pe care o acordă UE în acest domeniu, Comisia şi-a propus să o majoreze la 1,5 miliarde de euro în perioada 2018-2020 şi la 1 miliard de euro pe an în perioada 2021-2027.
Sursa – www.economica.net
