Cum intenţionează guvernul Marcel Ciolacu să schimbe harta României?

De Jurnalul Național Actuale Politică 133 citiri
6 min citire

Inrolare trafic.ro




Încă de acum 2 ani, autoritățile de la București înceapu discuțiile, de princpiu, cu privire la o nouă variantă de reorganizare teritorială. Iar în 2024, se pare că aceste discuții ar putea deveni o realitate, în acest sens Marcel Ciolacu explică de ce este nevoie de această modificare, și cum se va schimba harta României, de fapt.

Regionalizarea României este o schimbare necesară?

După ultima împărțire a României, din perioada comunistă, România este organizată în 41 de județe, fiecare cu sistemul administrativ teritorial aferent.

Din 1981, de la înființarea ultimelor 2 județe, Giurgiu și Călărași, întregul sistem administrativ-teritorial al României nu a mai fost reformat, asta însemnând un număr important de angajați ai aparatului administrativ național extrem de mare, de la Prefecturi și până la Primării.

Însă, în urmă cu 2 ani, în urma unor discuții de principiu, se propunea o nouă formă de organizare în teritoriu, iar totul pleca de la afirmațiile din iunie același an, făcute de șeful Camerei de Comerț a României, Mihai Daraban, care punea problema numărului de județe din România, de altfel era propunerea care i-a șocat pe mulți.

În contextul financiar, în primele discuții erau cheltuielile de la buget, extrem de mari, cu fiecare administrație din cele 41 de județe, iar Mihai Daraban spunea atunci ar fi necesară o restructurare a județelor din România, iar conformd datelor consultate, plus analiza făcută de Camera de Comerț a României propuneau o regândire a cheltuieilor la nivelul fiecărui județ în parte, inclusiv Municipiul București cu cele 6 sectoare ale sale.

Marcel Ciolacu explică de ce este nevoie de această modificare

În plus, în recentele studii demografice, acestea arătau că populația României va scădea până în 2030, la aproximativ 17,9 milioane de români.

Au mai fost câteva încercări timide ale USR de a propune un astefl de proiect de regionalizare, dar fără sorți de izbândă, dar acum, premierul Ciolacu vine și spune că regionalizarea României nu mai este doar un plan de reproiectare a teritoriului, ci un pas necesar pentru a putea diminua cheltuielile de la bugetul de stat, dar și o cale reală și viabilă pentru a putea accesa mai ușor fondurile europene.

Ipotetic vorbind, nu o restructurare a teritoriului ar putea înlesni accesul către fondurile europene, ci o mai bună construcție a proiectelor generatoare de venituri, pe fondurile europene. Dar, mergând mai departe, aflăm cum Marcel Ciolacu explică de ce este nevoie de această modificare:

În viziunea sa, „Reforma bugetară și reorganizarea teritorială vor trebui făcute în România. Nu vor trebui făcute strict, dacă este sub 1000 de locuitori, gata.

Sistemul de la noi este pe model francez și este extrem de stufos. Ei au făcut regionalizarea și au guvernatori care intervin pentru a nu mai exista decalajele de dezvoltare între regiuni. Nu vreau să se mai întâmple ce s-a întâmplat între Timișoara și Bacău, de exemplu, sau între Cluj și sudul țării.

Nu știu dacă mai este foarte de actualitate (n.red decalajul)”, a declarat Marcel Ciolacu.

Cum se va schimba harta României, de fapt

Dând exemplu Franța și Polonia, Marcel Ciolacu a încercat să creioneze cum se va schimba harta României, de fapt, precizând că se dorește comasarea unor județe cu potențial  socio-economic, iar astfel se vor potența și accesările de fonduri, mai ales pe zona de infrastructură, dând exemplul actualului ministru al Transporturilor, „a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova.”:

Aşadar, „Polonezii au făcut regionalizarea și în loc să ai 10.000 de proiecte pe fonduri europene, aveai 2 proiecte integrate și normal că aveai absorbție 110.

Pe fond, ca și administrația publică unde trebuie făcută reforma centrală și locală, așa este nevoie de regionalizare. Asta nu înseamnă că se vor desființa. Vor fi regiuni, se vor depune proiectele împreună, dar după un studiu foarte exact pe fiecare județ în parte, pe zone depopulate.

Asta e, a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova. Buzăul nu este în Moldova, vă rog să nu mă jigniți, dar uite că un buzoian și un bănățean au venit să aducă autostradă în Moldova, dar și pentru Timișoara proiectele pe care le merită”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Deși nu există încă o coerență în planul de acțiune de a reorganiza teritorial România, premierul este optimist în ceea ce privește acest proiect, dar trebuie să reamintim că ne aflăm în campania electorală, iar astfel de discursuri demagocice și populiste vor mai apărea pe tot parcursul acestui an extrem de greu din punct de vedere electoral.

Sursa – playtech.ro