Cum îți protejezi părinții și bunicii de înșelăciuni prin telefon și la ușă

Ca să-ți protejezi părinții sau bunicii de înșelăciuni prin telefon și la ușa casei, stabiliți că nu dau bani ori coduri la cererea unui apelant și nu primesc necunoscuți în locuință. Dacă cineva anunță o urgență, închid apelul și verifică separat povestea, sunând ruda sau instituția la un număr pe care îl aveau deja.

Cum recunoști apelul care cere bani

În metoda „Accidentul”, apelantul spune că un copil ori un nepot a fost rănit sau a provocat un accident. Cere bani imediat pentru o operație, un avocat ori despăgubiri și poate trimite un necunoscut să îi ridice. Poliția Română a descris apelul despre accidentul unei rude urmat de cererea de bani într-un studiu din 2018.

Un accident nu se rezolvă prin plata grăbită către un străin. Ministerul Afacerilor Interne arată că despăgubirile se soluționează prin asigurare, înțelegere între părți ori hotărâre judecătorească, nu prin predarea banilor unui necunoscut care sună.

În alte apeluri, cineva se prezintă drept angajat al unei bănci sau al unei autorități. Cere parola, PIN-ul, codul primit prin SMS, datele cardului sau codul de pe spatele lui. Poate cere aprobarea unei plăți, instalarea unei aplicații prin care controlează telefonul ori mutarea economiilor într-un pretins „cont sigur”. O bancă adevărată nu cere telefonic parole, PIN-uri sau coduri de confirmare, avertizează Poliția Română.

Nici vocea familiară, nici numărul afișat pe ecran nu dovedesc cine sună. Campania Siguranța Online avertizează că vocea unei rude poate fi imitată cu ajutorul unui program, iar ANCOM arată că numărul de telefon poate fi falsificat. Din 7 iulie 2025, operatorii blochează unele apeluri venite din afara țării care afișează fals numere românești; măsura nu oprește toate înșelăciunile.

Cum verifici urgența fără să trimiți bani

1. Închide apelul, chiar dacă persoana te grăbește sau pare să aibă vocea unei rude.
2. Sună ruda la numărul pe care îl aveai deja. Dacă nu răspunde, caută un alt membru al familiei. Nu folosi numărul dat de apelant.
3. Dacă persoana a pretins că sună de la bancă ori de la o instituție, caută separat numărul oficial și sună acolo. Pentru bancă, poate fi folosit numărul de pe card.
4. Nu trimite bani, nu comunica date bancare și nu aproba plăți în timp ce verifici povestea.

Ce faci când un necunoscut bate la ușă

În metoda „Pomana”, un străin se apropie sub pretextul că aduce ori cere ceva și încearcă să intre în locuință. Studiul Poliției din 2018 descrie și pretexte legate de ajutor, o inundație la vecin sau o verificare la electricitate. Persoana poate distrage atenția pentru a fura bani ori bunuri. Studiul nu stabilește că aceste metode sunt cele mai răspândite astăzi.

Ține ușa încuiată și întreabă de la distanță cine este. Nu lăsa persoana în casă doar fiindcă arată o legitimație sau spune că vine de la utilități, primărie ori poliție. La bloc, îndrum-o către administrator; dacă pretinde că reprezintă o instituție, verifică printr-un apel la numărul ei oficial. Dacă amenință sau încearcă să intre cu forța, sună la 112.

Ce reguli ajută un vârstnic care locuiește singur

Stabiliți cine îl sună ori îl vizitează zilnic: o rudă sau un vecin de încredere. Lăsați-i la îndemână numerele cunoscute ale familiei, ca să poată verifica un apel alarmant fără ajutorul celui care l-a sunat. Poliția recomandă și să nu păstreze sume mari de bani în casă.

Repetați cele două reguli pentru situațiile în care este grăbit sau speriat: nu dă bani ori coduri la telefon și nu primește necunoscuți în locuință. Dacă vizitatorul spune că este trimis de o rudă sau de o instituție, verificarea se face tot printr-un apel separat.

Primul pas după o posibilă fraudă

Primul apel depinde de ce a primit persoana care a înșelat. Dacă predarea banilor este încă în desfășurare, cineva amenință sau încearcă să intre în casă, se sună la 112.

• Bani predați în numerar: anunță poliția și spune unde, când și cui au fost dați banii. Dacă persoana este încă la ușă ori predarea continuă, sună la 112.
• Transfer bancar aprobat: sună imediat banca, cere verificarea plății și întreabă dacă tranzacția mai poate fi oprită. De exemplu, dacă au fost trimiși 2.000 de lei, nu există o sumă garantată care va fi recuperată; rezultatul depinde de tipul transferului și de intervenția băncii.
• Datele cardului divulgate: cere imediat băncii blocarea cardului și verificarea tranzacțiilor. Anunță dacă au fost comunicate și coduri de confirmare.
• Parole sau date de acces la bancă divulgate: cere băncii blocarea accesului la serviciile bancare online și verificarea operațiunilor din cont.
• Aplicație de control instalată pe telefon: anunță imediat banca și cere blocarea accesului la serviciile bancare online, dacă acestea pot fi folosite de pe telefon. Sesizează poliția și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC); ghidul Siguranța Online recomandă și actualizarea programelor.
• Bani sau bunuri furate din locuință: anunță poliția. Dacă intrusul este încă acolo ori există o amenințare imediată, sună la 112.

Cum anunți frauda și ce păstrezi

1. După contactarea băncii, când au fost folosite cardul, contul ori telefonul, depune plângere la poliție. Pentru bani predați în numerar sau bunuri furate din casă, poliția este primul pas după încetarea pericolului.
2. Păstrează ora apelului, numărul afișat, mesajele, capturile de ecran, dovada plății și contul în care au ajuns banii. Notează ce știi despre persoana care i-a ridicat și despre eventualii martori.
3. Dacă frauda a implicat date bancare, un apel fals ori controlul telefonului, anunță și DNSC, inclusiv la 1911. Dacă bănuiești că numărul afișat a fost falsificat, sesizează și furnizorul de telefonie.

Plângerea trebuie să descrie ce s-a întâmplat și să indice persoana bănuită și probele, dacă sunt cunoscute. Se poate face oral sau în scris. Un apel suspect poate fi sesizat poliției chiar dacă nu s-au pierdut bani; 112 rămâne pentru pericolul imediat, nu pentru orice apel încheiat.

Întrebări frecvente

Poate copilul major să depună plângere pentru un părinte?

Da. Codul de procedură penală permite copilului major să facă plângere pentru părinți. Nepotul nu are automat același drept pentru bunici; bunicul poate depune plângerea personal sau printr-un mandatar.

Trebuie cunoscut numele celui care a sunat?

Nu. În plângere sunt indicate persoana bănuită și probele numai dacă sunt cunoscute. Numărul afișat, ora apelului și mesajele pot fi păstrate chiar dacă identitatea apelantului nu este cunoscută.

Poate fi trimisă plângerea electronic?

Da, dar o plângere depusă electronic trebuie certificată cu semnătură electronică. Ea poate fi făcută și oral ori în scris, la poliție.

Se anunță poliția dacă încercarea nu a reușit?

Da. Poliția recomandă sesizarea și a încercărilor de fraudă, chiar dacă nu au fost dați bani.

Surse verificate la 14 noiembrie 2026: studiul Poliției Române din 14 decembrie 2018; recomandările Ministerului Afacerilor Interne privind metoda „Accidentul”; materialul Inspectoratului de Poliție Județean Harghita din 16 mai 2025; recomandările Poliției Capitalei pentru prevenirea furturilor; comunicările ANCOM din 4 iulie și 8 octombrie 2025; avertizarea Poliției Române din 9 august 2026 privind fraudele telefonice; campania Siguranța Online din 24 martie 2026 și ghidul ei pentru victimele fraudei; Codul de procedură penală.