Cum pot învăța elevii despre inteligența artificială prin șase module gratuite și ce reguli se aplică în școli

Elevii de gimnaziu și profesorii pot accesa gratuit șase module despre folosirea responsabilă a inteligenței artificiale (IA), pe platforma Școala din Viitor. Resursele includ activități practice și dezbateri despre tehnologie, în timp ce folosirea algoritmilor pentru note, admitere sau supravegherea examenelor presupune cerințe distincte de transparență și control uman.

Modulele gratuite pornesc de la situații relevante pentru elevi

Resursele provin din proiectul „Conținut AI – Școala din viitor pentru Gimnaziu – Exploratori în lumea inteligenței artificiale”, realizat de Ministerul Educației și Cercetării, Fundația Vodafone România și Asociația Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledge Club.

Activitățile abordează prejudecățile algoritmice, dilemele etice, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, impactul tehnologiei asupra mediului și rolul cetățenilor digitali. Prejudecățile algoritmice privesc rezultatele părtinitoare pe care le pot produce sistemele informatice. Modulele urmăresc dezvoltarea gândirii critice, dezbaterea și aplicarea tehnologiei în situații relevante pentru viața elevilor.

Profesorii au folosit activitățile la informatică și TIC, dar și la matematică, limba și literatura română, limbi străine, geografie, istorie, educație socială, științe și educație tehnologică. Resursele digitale sunt însoțite de activități practice, iar o rețea națională de profesori ambasadori a sprijinit utilizarea lor la clasă.

Pregătirea din școală rămâne în urma așteptărilor elevilor

Proiectul răspunde unei nevoi arătate de studiul Fundației Vodafone din 2025: 70% dintre elevii români cred că inteligența artificială va conta esențial în viața lor profesională, dar numai 54% consideră că școala i-a pregătit să o folosească.

Numai 40% consideră că profesorii lor au competențe relevante în domeniu. Totodată, 72% dintre elevii chestionați au dobândit cunoștințe despre această tehnologie în afara orelor de curs.

În anul școlar 2025-2026, activitățile proiectului au cuprins 17.626 de elevi și 932 de cadre didactice din 295 de școli. Numărul elevilor beneficiari a fost de aproape trei ori mai mare decât obiectivul inițial, iar participarea școlilor a depășit ținta asumată cu 195%.

Extinderea a fost susținută de 100 de ambasadori educaționali, care au coordonat și sprijinit profesorii. Ministerul a facilitat accesul în școli și a asigurat susținerea instituțională. Dintre unitățile participante, 39% provin din urbanul mare, 37% din urbanul mic și 24% din mediul rural.

Sistemele interactive trebuie să anunțe că nu sunt oameni

De la 2 august 2026 se aplică normele europene de transparență pentru anumite sisteme de inteligență artificială. Potrivit AGERPRES, Oficiul pentru IA al Comisiei Europene și autoritățile naționale încep, de la aceeași dată, să asigure respectarea regulamentului.

Comisia Europeană precizează trei obligații care privesc interacțiunea cu aceste sisteme și recunoașterea conținutului produs de ele:

• Roboții de chat și alte sisteme interactive vizate trebuie să le spună utilizatorilor că interacționează cu IA, nu cu o persoană.
• Imaginile, videoclipurile și înregistrările audio generate sau editate cu IA, cunoscute drept deepfake-uri, trebuie să fie etichetate.
• Materialele create ori modificate cu IA trebuie să includă marcaje care pot fi citite automat, pentru a fi mai ușor de identificat.

Executivul european explică aceste măsuri prin obiectivul reducerii înșelăciunii și manipulării și al sprijinirii alegerilor informate. Pentru întreprinderi, regulile stabilesc obligații mai clare și modalități practice de a demonstra respectarea lor.

La 31 iulie 2026, Comisia a publicat prima listă cu peste 180 de organizații semnatare ale Codului de bune practici privind transparența conținutului generat de IA. Codul transpune cerințele de transparență în măsuri practice. Regulamentul urmărește dezvoltarea, implementarea și utilizarea în siguranță a tehnologiei, pentru a susține încrederea cetățenilor și întreprinderilor din Uniunea Europeană.

Algoritmii care influențează parcursul școlar necesită control uman

Cadrul european pentru sistemele cu risc ridicat privește utilizări care pot influența semnificativ parcursul educațional sau profesional. Anexa III, punctul 3 din Regulamentul (UE) 2024/1689 vizează următoarele categorii din educație și formare profesională:

• Accesul la programe și repartizarea în cadrul lor: sisteme care stabilesc admiterea la licență, masterat sau cursuri de calificare profesională.
• Verificarea rezultatelor învățării: aplicații care dau note automat pentru eseuri ori teste standardizate de tip grilă deschisă sau atribuie punctaje înainte ca un om să le verifice.
• Îndrumarea și încadrarea pe niveluri: instrumente de instruire adaptativă care stabilesc parcursul de învățare sau nivelul la care este repartizat elevul.
• Supravegherea examenelor desfășurate online: sisteme care semnalează automat posibile fraude folosind recunoașterea facială sau analizând mișcările ochilor.

Potrivit Elearning.ro, pentru aceste utilizări sunt necesare transparența algoritmilor, prevenirea discriminării și păstrarea controlului uman. Publicația arată că decizia finală asupra unei note sau asupra respingerii unei candidaturi nu poate fi lăsată exclusiv algoritmului. Profesorul trebuie să aibă autoritatea și mijloacele tehnice necesare pentru a interveni.

Înainte de punerea în funcțiune a unui sistem de evaluare cu risc ridicat, instituția publică trebuie să evalueze riscurile pentru egalitatea de șanse. Jurnalele tehnice, adică înregistrările generate de funcționarea sistemului, trebuie păstrate în siguranță cel puțin șase luni.

Inventarierea instrumentelor, pas de pregătire până în august 2026

Pregătirea școlilor și universităților presupune identificarea platformelor utilizate la ore sau examene care includ componente de inteligență artificială. Verificarea furnizorilor presupune solicitarea de clarificări tehnice despre conformarea la regulament și despre marcajul CE.

Ghidurile interne de utilizare trebuie să definească situațiile în care profesorii și elevii pot folosi instrumentele. Aceste reguli privesc utilizarea în instituție, separat de accesul la resursele educaționale despre tehnologie.

Profesorii participanți intenționează să continue activitățile

În evaluarea proiectului educațional, aproape 85% dintre profesorii care au completat chestionarul au spus că și-au dezvoltat competențele digitale. Aproximativ 98% au considerat activitățile utile elevilor, iar peste 97% au apreciat calitatea materialelor de pe platformă.

Tot dintre cei care au răspuns chestionarului proiectului, aproape 99% dintre profesori au spus că intenționează să utilizeze în continuare resursele și metodele învățate. Procentele nu îi reprezintă pe toți profesorii participanți, ci pe cei care au completat chestionarul.

Fundația Vodafone România va continua, alături de parteneri, inițiativele pentru competențe digitale, utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și starea de bine digitală a copiilor și adolescenților. Pentru conținutul accesat după încheierea implementării, proiectul estimează un impact indirect asupra a aproximativ 30.000 de elevi și cadre didactice.