Cum se compară ofertele de electricitate și când este indicată schimbarea furnizorului pentru consumatorii casnici

Prețurile mari ale energiei cumpărate la orele de vârf pot influența facturile consumatorilor casnici, însă efectul depinde de furnizor. Contează câtă electricitate cumpără acesta prin contracte pe termen lung și câtă achiziționează din piețele spot, adică pentru livrare pe termen scurt.
Despre verificările necesare atunci când contractul ajunge la termen, Silvia Vlășceanu, expert în energie, a declarat într-un interviu la B1 TV, la minutul 16:26: „Ideea e să fie atenți la ce prețuri are furnizorul și dacă vine cu o ofertă, le expiră contractul și furnizorul actual vine cu o ofertă care depășește sau li se pare prea mare, să schimbe furnizorul.”
Pentru găsirea unei alternative, experta recomandă folosirea unui comparator de prețuri, unde pot fi comparate ofertele altor furnizori. Alegerea nu ar trebui făcută doar din obișnuință sau pentru că relația cu actualul furnizor a fost mulțumitoare până atunci.
În opinia sa, există în continuare companii care pot veni cu oferte bune. Unele ar putea folosi această perioadă pentru a atrage mai mulți clienți, în funcție de propria strategie de cumpărare a energiei. Recomandarea pentru consumatorii casnici este să se informeze și să reia comparația ori de câte ori apare nevoia unei schimbări.
Sprijinul financiar ajunge la mai puțini consumatori decât estimează experta
Persoanele care au dificultăți la plata facturilor pot beneficia de sprijin financiar pentru consumatorii vulnerabili, spune Silvia Vlășceanu. Potrivit estimării prezentate de aceasta, aproximativ 2 milioane de clienți casnici ar trebui să acceseze ajutoarele, dar în realitate le-au accesat doar câteva sute de mii.
Experta pune diferența pe seama lipsei de informare. Ea consideră că autoritățile locale, împreună cu furnizorii, ar trebui să identifice consumatorii care ar putea solicita acest sprijin.
Întrebată ce le stă în putere celor care urmăresc emisiunea să facă pentru a-și scădea facturile în această iarnă, Silvia Vlășceanu a abordat posibilitatea reducerii consumului.
Reducerea consumului nu este soluția pe care o recomandă pentru facturile din această iarnă. Argumentul său este că România are deja cel mai mic consum de energie pe locuitor din Europa și că posibilitățile unei reduceri suplimentare sunt limitate.
Orele de seară cresc nevoia de energie cumpărată din piață
În timpul zilei, producția fotovoltaică, adică electricitatea obținută din energia soarelui, contribuie semnificativ la acoperirea consumului, explică Silvia Vlășceanu. La această contribuție se adaugă producția și consumul prosumatorilor persoane fizice, consumatori care produc și electricitate, a căror producție nu se vede în datele publicate de Transelectrica și dispeceratul energetic național.
Seara, consumul ajunge la vârf tocmai când producția solară scade sau lipsește. Experta arată că scurtarea zilei a mutat intervalul de consum maxim și că energia fotovoltaică nu acoperă acest necesar. Problema apare și în alte țări, nu doar în România.
Pentru a menține alimentarea continuă la aceste ore, majoritatea furnizorilor, dacă nu toți, cumpără și din piețele spot, spune ea. Prețurile sunt mari în Europa, iar în România ar putea fi ceva mai mari, apreciază experta. Aceasta leagă presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și de scăderea puterii de cumpărare.
Silvia Vlășceanu spune că efectul prețurilor ridicate se va vedea în facturile gospodăriilor în funcție de furnizorul cu care fiecare client are contract.
Nivelul Dunării împiedică repornirea unităților de la Cernavodă
Unitățile 1 și 2 ale centralei de la Cernavodă nu pot fi redeschise cel puțin până la 15 octombrie, în condițiile nivelului scăzut al Dunării. Nivelul apei este insuficient pentru alimentarea sistemelor de răcire.
Apele Române au decis să trimită mai multă apă spre Dunăre dintr-un lac de acumulare apropiat, pentru menținerea unui nivel suficient în zona centralei. Măsura se aplică până la 18 octombrie.
Silvia Vlășceanu explică faptul că unele instalații trebuie răcite chiar și atunci când reactoarele nu produc electricitate. Energia care lipsește prin oprirea centralei trebuie înlocuită din alte surse sau prin importuri, ceea ce poate pune presiune pe prețuri.
În evaluarea Silviei Vlășceanu, România are un deficit de producție de mai mulți ani, pe fondul lipsei investițiilor, iar situația actuală a agravat problema. Experta a precizat că vremea vântoasă ajuta producția de energie eoliană la momentul intervenției sale.
Pentru celelalte surse de producție, ea a descris următoarea situație:
- Producția pe cărbune este limitată la resursele disponibile.
- Există grupuri pe gaze flexibile, care pot fi pornite atunci când este nevoie.
- Producția hidro trebuie să țină cont și de păstrarea rezervelor de apă pentru sezonul rece.
În această evaluare, grupurile pe gaze pot fi pornite la nevoie, în timp ce folosirea producției hidro trebuie să țină seama de apa păstrată pentru sezonul rece, explică Silvia Vlășceanu.






