Cum se împart banii serviciilor în 2026. Bugetul SRI crește cu 13,82%, în timp ce SPP și STS primesc mai puțin

Serviciul Român de Informații (SRI) are prevăzute pentru 2026 credite bugetare de 5.202.140.000 lei, cu 13,82% peste nivelul din 2025. Propunerea a fost aprobată marți, 17 martie 2026, în comisiile parlamentare de buget-finanțe. Alocările pentru celelalte servicii evoluează diferit: Serviciul de Informații Externe (SIE) primește o majorare, în timp ce bugetele Serviciului de Protecție și Pază (SPP) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) sunt reduse.

Potrivit relatării AGERPRES semnate de Cătălina Matei, în comisiile parlamentare de buget-finanțe s-au înregistrat 38 de voturi pentru și 13 împotrivă la aprobarea bugetului SRI. Amendamentele au fost respinse, iar propunerea a fost prezentată parlamentarilor de un reprezentant al instituției.

Cheltuielile de personal ale SRI cresc cu 0,08%

Bugetul distinge între creditele bugetare, care reprezintă limitele plăților din anul respectiv, și creditele de angajament, în limita cărora pot fi asumate obligații de plată. Cele două categorii sunt prezentate separat și pentru cheltuielile curente, și pentru cele de personal.

Structura propusă pentru instituție cuprinde următoarele sume:

• Creditele de angajament totale ajung la 5.671.905.000 lei, în creștere cu 23,10% față de anul trecut.
• Cheltuielile curente au alocate 5.554.374.000 lei credite de angajament, cu 22,83% mai mult decât în 2025, și 4.947.290.000 lei credite bugetare, în creștere cu 12,16%.
• Cheltuielile de personal sunt de 2.473.168.000 lei la fiecare dintre cele două categorii de credite. În ambele cazuri, majorarea față de 2025 este de 0,08%.

Pentru comparație, fondurile instituției din 2025 erau de 4,57 miliarde lei. Fondurile europene susțin o creștere de peste 270 milioane lei în bugetul din 2026.

SIE primește o majorare, iar SPP și STS au alocări reduse

Dintre cele patru instituții, SRI are cea mai mare alocare. Pentru celelalte trei, propunerile bugetare prevăd:

• Potrivit comparației publicate de DigiEconomic, SIE primește 812,52 milioane lei în 2026, față de 805,67 milioane lei în 2025, o creștere de 0,85%.
• STS: 1,52 miliarde lei, față de 2,15 miliarde lei în 2025, cu o scădere de 29%.

Directorul SPP, Lucian Pahonțu, a explicat că bugetul mai mic al instituției va fi concentrat pe îndeplinirea misiunilor, dezvoltarea capabilităților și pregătirea în diferitele specialități.

El a precizat că, în anul precedent, instituția a urmărit evoluțiile din domeniul securității naționale și din spațiul NATO, pentru a identifica fenomenele pe care trebuie să le gestioneze. Alocările din acest an sunt destinate misiunilor zilnice și continuării dezvoltării capacităților începute în 2025.

Potrivit directorului, aproape 85-89% din resursele financiare pentru dezvoltarea acestor capacități provin din fonduri europene sau din alte fonduri extrabugetare, inclusiv din zona NATO și a Uniunii Europene.

Adrian Negrescu cere reducerea alocărilor în perioada de austeritate

Consultantul economic Adrian Negrescu leagă majorările acordate serviciilor de provocările de securitate. El a invocat amenințările Iranului din zilele precedente, referitoare la prezența armatei și a avioanelor militare americane în România și la rolul acestora în conflictul din Orientul Mijlociu.

Negrescu a spus că majorarea bugetelor serviciilor secrete a devenit obișnuită în România, pe fondul provocărilor tot mai mari pentru securitatea țării. Consultantul economic a declarat pentru DigiEconomic că, din această perspectivă, veniturile și alocările bugetare ale serviciilor secrete puteau fi optimizate.

În opinia sa, pregătirea serviciilor și dotarea lor cu tehnică mai bună contribuie la siguranța națională. Negrescu spune însă că rămâne un semn de întrebare privind modul în care serviciile cheltuiesc acești bani. El se referă mai ales la achizițiile de bunuri și servicii, la cheltuielile salariale și la alte cheltuieli, pe care le consideră în contrast cu perioada de austeritate parcursă de populație.

Negrescu susține că ar fi trebuit găsite soluții pentru reducerea bugetelor serviciilor și optimizarea alocărilor. El pune necesitatea austerității în legătură cu cheltuielile foarte mari din ultimii ani.

Alocarea SIE și regula privind informațiile obținute din străinătate

Majorarea bugetului SIE din 2026 privește fondurile alocate instituției. Separat de această comparație bugetară, legea stabilește o regulă pentru informațiile de securitate națională obținute de serviciu din străinătate; regula privește comunicarea informațiilor către anumite autorități, nu împărțirea banilor între servicii. Ea a fost introdusă prin Legea nr. 327/2022, care a modificat articolul 11 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României.

La alineatul (1), litera c), sunt menționați prefecții, primarul general al Capitalei, primarii de sector ai municipiului București, primarii municipiilor reședință de județ și președinții consiliilor județene, pentru probleme care țin de competența autorităților respective. Formularea anterioară îi menționa pe prefecți, primarul general și conducătorii consiliilor județene, respectiv al Consiliului General al Municipiului București.

Prin aceeași lege a fost introdus alineatul (1¹), care exceptează de la dispozițiile literei c) informațiile pentru securitatea națională obținute din străinătate de SIE.