Cum te găsesc țânțarii de fiecare dată și de ce ucid 700.000 de oameni anual
Cercetătorii au dezvoltat un model matematic care prezice cum țânțarii femele vânează oameni, după ce au analizat nu mai puțin de 20 de milioane de puncte de date. Studiul oferă prima vizualizare detaliată a zborului acestor insecte, care ucid peste 700.000 de oameni în fiecare an prin răspândirea unor boli periculoase precum malaria, febra galbenă și Zika.
Tehnologie 3D pentru a spiona țânțarii
Pentru a înțelege cum se orientează, oamenii de știință au folosit camere 3D cu infraroșu. Au observat cu atenție cum insectele se mișcau în jurul unor obiecte, folosind semnale vizuale și dioxid de carbon. Apoi, au introdus o persoană într-o cameră controlată, schimbându-i culorile hainelor pentru a vedea cum reacționează țânțarii. Studiul, publicat în Science Advances, s-a concentrat pe țânțarii femele Aedes aegypti (cunoscuți și ca țânțarii febrei galbene), o specie extrem de comună. Datele sugerează că insectele nu se urmăresc unele pe altele pentru a se aduna.
Fiecare răspunde independent la indicii din mediu.
Numai că ajung să se adune în același loc, în același timp, creând iluzia unui atac coordonat.
Combinația fatală vizual și dioxid de carbon
Iar experimentele au fost clare. Într-un prim test, o sferă neagră a atras țânțarii, dar numai dacă zburau deja în direcția ei. După ce ajungeau la obiect, de obicei nu rămâneau și plecau rapid mai departe. Când echipa a înlocuit obiectul negru cu unul alb și a adăugat dioxid de carbon, țânțarii au reușit să localizeze sursa, dar, stai puțin, numai de la distanță foarte mică. Numai că atunci când obiectul negru și CO2-ul erau prezente împreună, efectul a fost cel mai puternic. Țânțarii au invadat pur și simplu zona, au zăbovit și au încercat să se hrănească.
Testul suprem pe un subiect uman
După ce au identificat importanța indiciilor vizuale statice, unul dintre cercetători a testat comportamentul pe propria piele. A intrat într-o cameră purtând diferite ținute, inclusiv haine complet negre, complet albe și mixte. Stând cu brațele întinse, a lăsat zeci de țânțari să zboare în jurul lui, în timp ce camerele de filmat le înregistrau traiectoriile. V-ați fi băgat într-o astfel de cameră, pe bune?
Datele, analizate ulterior la MIT, au arătat că țânțarii s-au comportat de parcă cercetătorul ar fi fost pur și simplu un alt obiect. Cele mai mari grupuri s-au format în jurul capului și umerilor săi, care sunt zonele pe care specia le vizează cel mai frecvent.
Cercetătorii consideră că descoperirile lor ar putea duce la strategii mult mai eficiente de combatere a dăunătorilor.
