Dana 78, punctul invocat de Traian Băsescu în cazul dronei din Portul Constanța. Cum explică fostul președinte ținta

Traian Băsescu (fost președinte al României) a susținut miercuri, la TVR Info, că drona ucraineană care a explodat în Portul Constanța, județul Constanța, nu ar fi ajuns accidental în zona danelor petroliere, ci ar fi fost ghidată intenționat. Fostul șef de stat a legat afirmația de riscul pentru infrastructura critică din port și a criticat lipsa unui protest diplomatic ferm al României.

În cifre, miza incidentului nu este una abstractă: potrivit relatării lui Băsescu, drona a lovit sistemele de protecție ale firmei de depoluare de la Dana 78, iar nu rezervoarele petroliere din apropiere. Diferența dintre cele două puncte, în interpretarea sa, este diferența dintre un incident limitat și o posibilă explozie cu efecte mult mai mari asupra unei zone strategice pentru economie și securitate.

Pentru public, asta înseamnă două întrebări separate. Prima ține de securitate: cât de protejate sunt instalațiile sensibile din port. A doua ține de diplomație: cum reacționează statul român când un incident cu potențial major pleacă dinspre un stat vecin pe care România îl sprijină în război.

Băsescu și-a fundamentat poziția pe experiența sa de comandant de navă. El a spus că a navigat de „sute de ori” în zona respectivă și că accesul către danele petroliere nu se poate face întâmplător.

„Acolo nu se poate intra decât dirijat. Acea dronă a fost dirijată.”

Afirmația este una politică și de evaluare personală, nu o concluzie oficială prezentată până acum de autorități. Numai că ea apasă exact pe punctul sensibil al dosarului: dacă un astfel de aparat a ajuns într-o zonă petrolieră, discuția nu mai privește doar originea dronei, ci și vulnerabilitatea unui obiectiv strategic.

Băsescu spune că un accident a evitat o lovitură la rezervoarele petroliere

Fostul președinte a descris incidentul ca pe unul care ar fi putut avea consecințe mult mai grave. În evaluarea sa, faptul că drona a ajuns în sistemele de protecție ale firmei de depoluare, și nu în rezervoarele de petrol, a fost o chestiune de noroc.

„Dacă nu aveam norocul accidentului, putea fi o catastrofă.”

Practic, mesajul lui este că nu se discută doar despre un obiect căzut într-un port, ci despre riscul de explozie într-o zonă cu infrastructură energetică. Iar pentru un port din județul Constanța, cu rol strategic pentru transport și operațiuni maritime, această diferență contează direct pentru activitatea economică și pentru planurile de securitate.

Dar datele publicate până acum, așa cum reies din informațiile disponibile, nu includ o concluzie oficială care să confirme sau să infirme teza dirijării intenționate. Nu a fost anunțat încă, în informațiile făcute publice aici, niciun răspuns oficial al Ministerului Afacerilor Externe, nici o poziție a părții ucrainene la criticile formulate de Băsescu.

Ținta criticii este reacția diplomatică a României, nu sprijinul pentru Ucraina

Băsescu a respins ideea că incidentul ar putea fi tratat prin explicații amânate sau printr-o formulă diplomatică vagă. El a susținut că România ar fi trebuit să reacționeze imediat și formal, pentru ca episodul să fie consemnat în relația bilaterală cu Ucraina, cum relatează Adevarul.

„Povestea că o să le cerem explicații nu ține. Trebuia un protest diplomatic de cea mai puternică categorie.”

Și aici este miza politică reală. Un protest diplomatic nu schimbă incidentul produs, dar îl transformă într-un fapt oficial înscris în relația dintre cele două state. Pentru București, asta ar conta mai ales dacă astfel de episoade se repetă sau dacă, după război, apar litigii ori tensiuni legate de securitate la frontieră și în zona Mării Negre.

Băsescu a insistat că susținerea României pentru Ucraina nu ar trebui să excludă o reacție fermă atunci când este atins un interes direct al statului român. În formularea sa, lipsa unei reacții dure slăbește poziția României exact într-un moment în care porturile și infrastructura energetică sunt expuse unor riscuri suplimentare din cauza războiului din apropiere.

„Faptul că n-am reacționat să-i bușim pe ucraineni e o rușine. Acea dronă putea să arunce în aer rezervoarele de petrol”, a spus fostul președinte.

Incidentul ridică o problemă pentru perioada de după război

Dincolo de critica punctuală, Băsescu a dus discuția spre relația pe termen lung cu Kievul. El a descris Ucraina ca vecin și „scut” pentru România, dar a avertizat că asemenea incidente pot lăsa urme politice și diplomatice după încheierea războiului.

„Ucrainenii sunt vecinii noștri și scut pentru noi, dar trebuie să știm că, după război, vom avea o problemă cu ei”, a afirmat fostul șef al statului.

Aceasta este partea care depășește polemica de televiziune. Dacă episodul din Portul Constanța, județul Constanța, rămâne fără o clarificare oficială și fără un răspuns diplomatic explicit, el poate fi invocat ulterior ca exemplu de reacție slabă într-o chestiune de securitate. Iar pentru infrastructura critică, problema nu este doar cine a avut vina, ci ce măsuri se iau după un incident care, în evaluarea lui Băsescu, a ratat la limită o zonă petrolieră.

Până acum, în informațiile disponibile, nu au fost prezentate public dovezi oficiale care să confirme teza dirijării intenționate a dronei și nici măsuri suplimentare de securitate anunțate după incidentul de la Dana 78.