Datoria publică a României a depășit 60% din PIB

Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB. Pentru buget, asta înseamnă un control european mai strict. Înseamnă și posibilitatea legală de a bloca cheltuieli care ajung direct la oameni: de la salariile din sectorul public la asistența socială. Eurostat a calculat datoria guvernamentală la 60,1% din PIB, iar Ministerul Finanțelor la 60,2%, ambele peste criteriul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Efectul imediat este o obligație pentru Ministerul Finanțelor. Acesta trebuie să prezinte un raport, conform art. 13 din Legea Responsabilității Fiscale, care să justifice creșterea datoriei și să propună măsuri pentru a o menține la un nivel sustenabil. Saltul din ultimul an a fost de 158,3 miliarde de lei, de la 1.013,2 miliarde de lei la 30 aprilie 2025 la 1.171,6 miliarde de lei la 30 aprilie 2026.

Miza este mai largă decât o bornă statistică. România se află deja în procedura de deficit bugetar excesiv a Uniunii Europene, după ce a depășit pragul de deficit de 3% din PIB. Trecerea peste 60% la datorie reduce și mai mult spațiul de manevră al Guvernului. Presiunea pe cheltuieli publice, investiții și venituri plătite din buget devine mai apăsătoare.

Economistul Cristian Socol confirmă că depășirea pragului este oficială.

„Astăzi, atât Eurostat cât și Ministerul Finanțelor, arată că datoria guvernamentală a României a depășit 60% din PIB ajungând la 60,1% din PIB conform Eurostat și 60,2% din PIB conform Ministerului Finanțelor, ceea ce înseamnă depășirea criteriului de la Maastricht.”

Potrivit Mediafax, România a avut a patra cea mai mare creștere a datoriei ca pondere în PIB din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2026, comparativ cu primul trimestru din 2025. Clasarea arată că problema nu ține doar de nivelul atins, ci și de viteza cu care datoria a urcat într-un singur an.

Același economist leagă noul prag de o supraveghere mai apăsată din partea instituțiilor europene.

„România va fi analizată și monitorizată din punct de vedere tehnic pentru sustenabilitatea datoriei, unul dintre criteriile relevante pentru îndeplinirea regulilor fiscal-bugetare europene și evaluarea sănătății finanțelor publice.”

Această monitorizare vine peste angajamentele deja asumate de România prin Planul Național Bugetar Structural 2025-2031. Respectarea țintelor de deficit și datorie devine, în formularea lui Cristian Socol, „și mai stringentă”, într-un moment în care măsuri de corecție sunt deja în aplicare.

Primul efect al datoriei publice în buget

Legea invocată după depășirea pragului nu se oprește la constatarea unei probleme. Ea deschide calea pentru măsuri concrete asupra cheltuielilor publice, iar acestea ating zone sensibile: salarii și asistență socială.

Cristian Socol indică explicit ce permite cadrul legal.

„Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.”

Contextul intern arată că o parte a corecției este deja pornită. Cristian Socol susține că „salariile din sectorul public și pensiile au fost deja înghețate”.

Ce urmează după depășirea pragului

Primul semnal va fi raportul pe care Ministerul Finanțelor trebuie să îl prezinte. Acolo se vor vedea justificarea oficială a creșterii datoriei și propunerile pentru a ține indicatorul sub control.

Dacă presiunea fiscală se menține, zonele expuse rămân cheltuielile salariale din sectorul public și cele de asistență socială, exact cele indicate în legea citată de economist.

Pe termen apropiat, România intră într-o fază de monitorizare tehnică mai strictă, suprapusă peste procedura de deficit excesiv. Raportul Ministerului Finanțelor este următorul pas concret prevăzut de lege.