De ce au căzut 7 drone rusești în România. Antiaeriana și bruiajul Ucrainei
Resturi de drone rusești ajung pe teritoriul României din două motive principale: fie sunt lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei, fie sistemele de bruiaj ucrainene le fac să piardă semnalul și să rateze ținta. Anul trecut, în urma a 31 de atacuri rusești în proximitatea graniței, au fost înregistrate 7 astfel de cazuri în care drone s-au prăbușit în țara noastră. Acestea au fost descoperite în localități precum Chilia Veche, Grindu sau Plauru.
Un caz aparte a fost cel al unei drone care, pe 25 noiembrie, a traversat spațiul aerian dinspre Vâlcove (Ucraina), a survolat județele Tulcea, Galați și Vrancea, înainte de a se prăbuși în județul Vaslui.
Sisteme automate care vânează drone
Surse militare explică faptul că majoritatea dronelor care cad în România sunt avariate de antiaeriana ucraineană, care a devenit foarte performantă. Rusia folosește în atacurile din apropierea Dunării drone de tip Geran-2, o variantă a modelului iranian Shahed-136. Acestea sunt ieftine, costă în jur de 5.000 de euro, au performanțe mediocre, dar o forță de lovire considerabilă.
Însă Ucraina a dezvoltat sisteme locale extrem de eficiente pentru a le contracara.
Mai exact, producătorul Carmine Sky a livrat armatei turele automate Sky Sentinel, concepute special pentru a doborî dronele Shahed. Sistemul folosește o mitralieră grea M2 Browning de 12,7 mm și un modul de procesare a imaginii care identifică și urmărește țintele autonom. Potrivit producătorului, eficiența acestor sisteme este de 85%.
Dar decizia finală de a deschide focul aparține unui operator uman, care poate controla sistemul de la sute de kilometri distanță.
Bruiajul și erorile de navigație
Pe lângă doborârea fizică, armata ucraineană folosește intens și sisteme de război electronic, precum Lima-Quant. Acestea bruiază dronele rusești, care pierd legătura cu operatorul cu până la 100 de kilometri înainte de a ajunge la linia de contact. Odată bruiate, dronele ratează țintele cu cel puțin un kilometru.
Eroarea poate fi chiar mai mare, așa cum s-a întâmplat în cazurile aparatelor de zbor prăbușite în România.
Dronele rusești se bazează pe sisteme de ghidaj GNSS, varianta rusească a GPS-ului, care dau rateuri mari atunci când sunt afectate de bruiaj. În plus, sistemele de navigație inerțială cu care sunt dotate au o precizie considerată discutabilă de către specialiști.
Alertă aeriană în nordul județului Tulcea
Cel mai recent incident a avut loc în noaptea de marți spre miercuri, când Ministerul Apărării Naționale a detectat o grupare de drone care se apropia de spațiul aerian al României, din direcția Vâlcove. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis un prim mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea la ora 02:37.
În paralel, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost activate.
Câteva ore mai târziu, radarele au detectat un alt grup de drone care se îndrepta spre portul ucrainean Ismail. Autoritățile au transmis un al doilea mesaj RO-Alert la ora 05:08.
Ministerul Apărării a precizat că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 05:42.
