Motivul real pentru care România nu doboară dronele rusești. Anunțul șefului statului

Președintele Nicușor Dan a clarificat sâmbătă, la Constanța, poziția României față de interceptarea aparatelor de zbor rusești care tranzitează spațiul aerian național. După o ședință de peste trei ore cu șefii Armatei, convocată în urma exploziilor provocate de drone maritime în portul de la Marea Neagră, șeful statului a exclus posibilitatea deschiderii focului asupra țintelor care se îndreaptă spre Ucraina.

Dincolo de declarațiile politice, miza acestei decizii ține strict de arhitectura de securitate a României. Interceptarea unei drone deasupra teritoriului național sau tragerea înspre o zonă de conflict atrage riscul iminent ca țara noastră să capete statutul juridic de stat cobeligerant. Iar acest detaliu tehnic schimbă complet ecuația implicării Bucureștiului în războiul de la graniță.

Subiectul a devenit extrem de sensibil după ce o dronă maritimă a explodat recent în Portul Constanța, incident analizat minuțios de conducerea militară. autoritățile verifică o altă posibilă dronă semnalată în zona Zoom Beach de pe litoral, situație care afectează direct percepția de securitate (un factor esențial pentru stabilitatea economică a zonei). Până la urmă, ce opțiuni reale are apărarea antiaeriană în fața acestor intruziuni?

RecomandăriRomania plateste de 7 ori mai mult pentru energia importata din Bulgaria. Motivul pierderilor

Riscul juridic major pentru statul român

Explicația oficială se bazează pe normele de drept internațional, omițând intenționat emoția publică de moment. Cum scrie Adevarul într-un material publicat recent, șeful statului a fost întrebat direct de ce lipsește un acord bilateral cu Kievul pentru doborârea acestor aparate.

„Conform dreptului internaţional, şi nu are niciun fel de legătură cu relaţia noastră bilaterală cu Ucraina şi cu acordurile pe care le-am semnat în urmă cu două luni sau când a fost, conform dreptului internaţional, dacă două ţări sunt în război şi a treia ţară trage înspre teritoriul de război, ea devine cobeligerantă. Ăsta e motivul pentru care noi nu tragem înspre Ucraina. Ăsta e unul din motive”, a explicat Nicușor Dan.

Pericolul rachetelor pentru populația civilă

Dar ecuația militară implică și un risc fizic direct pentru cetățenii români. E drept că radarele detectează intruziunile, însă interceptarea cinetică presupune lansarea unor rachete care pot produce daune colaterale masive pe teritoriul național.

„Celălalt motiv, dacă vorbim de drone aeriene, este că noi tragem după drone sau suntem în situația de a trage după drone cu un anumit tip de rachete care, dacă nu sunt bine cadrate, pot să facă mai multe victime decât drona, în momentul în care ea cade”, a afirmat șeful statului.

Și decizia finală aparține exclusiv pilotului aflat în misiune. Există protocoale extrem de rigide care dictează momentul exact în care un militar aflat în avionul de vânătoare poate declanșa focul, tocmai pentru a evita o tragedie la sol.

„De asta există nişte condiţii şi din nou există nişte protocoale pentru militarul care este în avionul care urmăreşte drona, numai în anumite condiţii poate să declanşeze racheta care trage după drone”, a adăugat președintele.

Cifrele și procedurile vorbesc de la sine.

RecomandăriCutremur in PNL inaintea votului din Parlament. Motivul real pentru prabusirea la 14 procente

Următorul pas procedural depinde de finalizarea anchetei militare privind incidentul din Portul Constanța. Autoritățile urmează să afle în următoarele 7-10 zile traseul exact al dronelor maritime, timp în care regulile de angajare a țintelor aeriene rămân neschimbate.