Romania plateste de 7 ori mai mult pentru energia importata din Bulgaria. Motivul pierderilor
România vinde energie electrică ieftină la prânz și o cumpără înapoi seara la prețuri uriașe din Bulgaria. În luna aprilie 2026, țara noastră a importat curent de la vecinii de la sud în valoare de aproximativ 33,4 milioane euro, în timp ce exporturile românești au însumat doar circa 5 milioane euro. Deși cantitatea adusă de afară a fost doar de aproximativ două ori mai mare decât cea exportată, valoarea financiară a importurilor a fost de aproape șapte ori mai ridicată.
Cum pierdem banii la orele de vârf
Explicația ține de momentul tranzacțiilor pe bursă. La orele prânzului, România a exportat în aprilie energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. Numai că lucrurile se schimbă dramatic după lăsarea întunericului, când panourile solare nu mai produc nimic. În aceleași săptămâni, România importa energie în orele de vârf de seară la prețuri care au urcat până la 250 euro/MWh.
Diferența reflectă dezechilibrul major din piață.
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat fenomenul într-o analiză pentru Asociația Energie Inteligentă. „Aprilie 2026 ar putea rămâne în istorie ca momentul în care s-a văzut limpede că nu mai contează doar cine produce energie. Nu contează când produce. Contează cine controlează flexibilitatea. Iar aici Bulgaria începe să câștige”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Bateriile fac diferența pe piața regională
V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu surplusul nostru de peste zi? Într-o analiză publicată recent de Newsweek, aflăm că o parte a acestei energii ieftine a fost intermediată și stocată exact de bateriile bulgărești. Până la urmă, vecinii de la sud au înțeles mai repede că puterea nu mai stă în producția brută, ci în capacitatea de a muta energia în timp.
România are aproximativ 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic (inclusiv prosumatori), în timp ce Bulgaria are doar aproximativ 6.700 MW. Și totuși, ei monetizează mai bine tranziția. Secretul stă în tehnologia folosită. În România, aproximativ 95% dintre bateriile instalate sunt de tip Grid-Following, care urmăresc rețeaua existentă, dar nu pot stabiliza independent sistemul. În schimb, în Bulgaria, aproximativ 20% dintre baterii sunt deja Grid-Forming, capabile să ofere inerție sintetică, stabilizare de frecvență și suport real pentru o rețea dominată de regenerabile.
Dezechilibrul uriaș al capacităților de stocare
Dar să ne uităm puțin pe volumele concrete de stocare. Bulgaria a depășit deja 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare, având în dezvoltare alte proiecte pentru a ajunge rapid la o capacitate de stocare de 10 GWh. România, în schimb, are aproximativ 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh capacitate de stocare.
Raportul dintre capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților solare și eoliene este de aproximativ 6% la noi. În Bulgaria, același raport ajunge la aproximativ 30%. Iar raportul dintre puterea instalată în baterii și consumul mediu orar de vârf este în România de doar 7,5%. În Bulgaria, același indicator ajunge la aproximativ 40%. Sistemul românesc produce mult la prânz, prețurile scad uneori aproape de zero, iar energia este evacuată rapid către export.
Riscul canibalizării economice
Fără stocare suficientă, regenerabilele românești riscă să intre într-un proces accelerat de canibalizare economică. Cu cât se instalează mai mult solar fără baterii, cu atât energia produsă la prânz valorează mai puțin. Dincolo de cifre, România riscă să ajungă în situația paradoxală în care produce multă energie verde, dar capturează prea puțină valoare din ea.
Ambele state au ajuns deja la un nivel foarte ridicat de penetrare a energiei regenerabile. În România, puterea eoliană și solară reprezintă aproximativ 80% din consumul mediu orar la vârf, în timp ce în Bulgaria raportul este de aproximativ 74%.
