MAI explică de ce radarele nu au detectat drona din Portul Constanța

Ministerul Afacerilor Interne a reacționat oficial vineri după explozia unei drone maritime ucrainene în Portul Constanța, încercând să explice de ce aparatul a ajuns la țărm fără a fi interceptat de radarele românești.

Miza reală a acestei comunicări nu este doar o simplificare tehnică, ci protejarea imaginii Poliției de Frontieră într-un moment de vulnerabilitate pentru securitatea națională. Când un dispozitiv exploziv străpunge apărarea unuia dintre cele mai importante porturi strategice ale țării, întrebarea imediată a populației se îndreaptă spre eficiența sistemelor plătite din bani publici.

Întrebări fără răspuns la granița războiului

Iar incidentul de față nu s-a petrecut într-un sat izolat de pe brațul Chilia (cum am mai văzut în ultimii doi ani), ci într-o zonă critică și intens circulată a litoralului.

RecomandăriCe nu știe șeful statului despre drona din Constanța. Explicațiile oficiale după explozie

Dar cum explică autoritățile această breșă de securitate?

Conform detaliilor oferite de MAI, Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR) funcționează exact așa cum a fost programat, doar că nu a fost gândit pentru o asemenea amenințare.

„Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm că Sistemul Integrat de Supraveghere Maritimă – SCOMAR – funcționează în parametrii tehnici și operaționali pentru care a fost conceput, dezvoltat și integrat în activitatea Poliției de Frontieră. SCOMAR este un sistem integrat de supraveghere maritimă, nu un radar singular și nu un sistem militar anti-dronă” – Ministerul Afacerilor Interne

Până la urmă, sistemul vede doar ceea ce a fost antrenat să vadă.

RecomandăriDronă ucraineană autodetonată în Portul Constanța. Incidentul ridică semne de întrebare despre siguranța infrastructurii.

Așa cum subliniază informațiile publicate vineri de Adevarul, radarele Poliției de Frontieră sunt calibrate pentru a prinde ambarcațiuni de dimensiuni medii și mari, folosite de obicei în migrația ilegală sau contrabanda pe mare.

„Acesta este destinat pentru implementarea funcțiilor de Gardă de Coastă, precum: controlul frontierei maritime, monitorizarea și supravegherea maritimă, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere. Sistemul a fost proiectat și optimizat pentru detectarea, identificarea și monitorizarea ambarcațiunilor și navelor de interes, în special a celor cu dimensiuni mai mari de 6 metri” – Ministerul Afacerilor Interne

Ținte diferite pentru sisteme diferite

Numai că drona maritimă ucraineană care s-a autodetonat la mal are un cu totul alt profil tehnic.

„Incidentul din Portul Constanța privește o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care SCOMAR a fost proiectat și configurat operațional. Drona maritimă fără pilot identificată în port are caracteristici specifice unei platforme de dimensiuni reduse, cu profil de detecție foarte scăzut și amprentă radar redusă, diferite de profilul ambarcațiunilor și navelor pentru care sistemul este optimizat.” – Ministerul Afacerilor Interne

Scuza oficială este clară și asumată instituțional: drona era prea mică și avea o amprentă prea redusă pentru echipamentele civile de la graniță. E drept că MAI recunoaște public îngrijorarea justificată a cetățenilor, însă pasează rapid responsabilitatea către un ansamblu mai larg de instituții ale statului.

RecomandăriRusia cere explicatii pentru drona din Galați. Ce a anuntat Kremlinul

Cine trebuia, totuși, să apere portul de o amenințare de tip militar?

Ministerul atrage atenția că o eventuală evaluare trebuie făcută pe absolut toate palierele (supraveghere, alertare, management al traficului naval, siguranță portuară și intervenție armată). Instituția avertizează că „personalizarea responsabilității” înaintea finalizării anchetelor oficiale creează doar confuzie în spațiul public.

Discuția publică depășește acum simpla origine a aparatului exploziv și vizează direct capacitatea structurilor militare de a reacționa în timp util la amenințări atipice. Raportul final asumat de Guvern trebuie să clarifice cine acoperă acest unghi mort din apărarea litoralului românesc, iar comisiile de specialitate din Parlament așteaptă deja concluziile evaluărilor interinstituționale.