De ce inundaţiile din Europa sunt atât de devastatoare?, se întreabă AFP
Inundaţiile devastatoare din Germania şi din alte părţi ale Europei Occidentale au fost descrise ca fiind o „catastrofă”, o „zonă de război” şi „fără precedent”. Cu peste 150 de morţi şi bilanţul încă în creştere, mulţi se întreabă cum s-a întâmplat asta şi de ce a fost atât de rău, se arată într-o analiză realizată de AFP.
Astfel, „Mase de aer încărcat cu apă au fost blocate la altitudine ridicată de temperaturile scăzute, care le-au făcut să stagneze patru zile deasupra regiunii”, a apreciat Jean Jouzel, climatolog şi fost vicepreşedinte al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).
Din punct de vedere al cantităţii, între 100 şi 150 de milimetri de ploaie au căzut în perioada 14 – 15 iulie, conform Serviciului de Meteorologie din Germania, o cantitate care în mod normal se înregistrează în mai mult de două luni.
În ultima perioadă Europa a fost, în mod repetat, afectată de inundaţii severe, dar această săptămână „a fost excepţională, atât în ceea ce priveşte cantitatea de apă, cât şi violenţa cu care a erupt”, conform hidrologului german Kai Schroeter.
Mulţi politicieni europeni au dat vina pe încălzirea globală pentru dezastru, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) i-a acuzat de „instrumentalizarea” inundaţiilor pentru promovarea agendei de protejare a mediului.
În opinia sa, „Nu putem deocamdată spune cu certitudine că acest eveniment este legat de încălzirea globală, dar încălzirea globală face evenimentele de acest tip mult mai probabile”, a afirmat Schroeter.
Acesta a explicat că în urma schimbărilor climatice pământul devine din ce în ce mai cald, astfel încât se evaporă mai multă apă, ceea ce „duce la mase mai mari de apă în atmosferă”, sporind riscul ploilor abundente.
Cele mai afectate zone au fost cele de lângă micile râuri sau cele care nu aveau protecţie la inundaţii, nivelul ploilor provocând revărsarea râurilor.
„Rinul provoacă inundaţii, iar oraşele care sunt de-a lungul râului şi-au construit sisteme de protecţie, spre deosebire de oraşele şi satele care se află de-a lungul râurilor mai mici”, a explicat Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, lovit puternic de inundaţii.
„Când râurile sunt mai lente şi mai lungi, apa creşte mai puţin rapid şi există mai mult timp pentru pregătiri”, a apreciat Schroeter.
Din punct de vedere organizatoric, în Germania, autorităţile locale sunt sever criticate că nu au evacuat suficient de repede populaţia.
„Au fost emise avertismente, dar ele nu au fost luate în serios şi pregătirile au fost inadecvate”, a declarat Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea Reading din Marea Britanie.
„Unele victime au subestimat pericolul şi nu au respectat două reguli simple în timpul ploilor abundente. În primul rând, evitarea pivniţelor, unde se infiltrează apa. În al doilea rând, oprirea urgentă a electricităţii”, a afirmat Armin Schuster, preşedintele BBK, o agenţie de stat care se ocupă de dezastrele naturale.
În plan general, unii experţi au atras atenţia asupra pericolului planificării urbane deficitare şi sporirea cantităţii de ciment în regiunile industrializate şi intens populate din Europa. Regiunile afectate s-au confruntat în ultimele săptămâni cu ploi neobişnuit de abundente, astfel încât solul era saturat şi nu mai putea absorbi excesul de apă. Când pământul este acoperit cu materiale făcute de om, cum ar fi cimentul, solul absoarbe mai puţină apă, sporind riscul inundaţiilor.
„Urbanizarea a jucat un rol. Ar fi fost bilanţul atât de ridicat în urmă cu 40 de ani?”, s-a întrebat Jouzel.
