Deficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB în patru luni. Reducere de 60% față de anul trecut.

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pentru primele patru luni din 2026, iar cifrele indică o corecție fiscală majoră. Deficitul a coborât la 1,17% din PIB, adică 23,95 miliarde de lei, marcând o reducere uriașă de 60% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Miza banilor publici

Miza reală a acestei reduceri abrupte de 32 de miliarde de lei nu stă exclusiv în tăierea cheltuielilor curente ale statului, ci în mutarea greutății pe finanțarea europeană. Practic, bugetul național capătă spațiu de manevră pentru că investițiile majore sunt susținute acum masiv din PNRR, în timp ce administrația strânge mai mulți bani din taxe și TVA pe fondul măsurilor fiscale adoptate anterior. Cine câștigă din această ecuație? Bugetul de stat, care reduce presiunea pe împrumuturi interne extrem de scumpe.

Dacă ne uităm în urmă, situația stătea cu totul altfel. Așa cum s-a întâmplat în anii trecuți, începutul de an aducea goluri masive în visterie. În primele patru luni din 2024, gaura bugetară urcase la 3,24% din PIB, iar în 2025 se situa la 2,92%. Nota de plată pentru acele dezechilibre istorice o vedem abia acum în cheltuielile cu dobânzile, care au urcat la 23,68 miliarde de lei, un cost direct al lipsei de disciplină din trecut.

Ce arată cifrele colectării

Într-o analiză detaliată publicată marți de Antena3, se observă că veniturile totale au crescut cu 12%, ajungând la 223,83 miliarde de lei. Iar această creștere nu este deloc întâmplătoare. Încasările nete din TVA au atins 47,80 miliarde lei, un avans de 22,4%, impulsionat direct de modificarea cotelor de la începutul anului trecut.

O economie cu cerere internă slăbită nu generează organic asemenea salturi fiscale. Impozitul pe salarii și venit a adus 23,89 miliarde lei la buget, cu un plus vizibil pe zona de dividende, unde încasările au explodat cu 47%. Evoluția reflectă clar extinderea bazei de impozitare reglementată prin lege.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea.” – Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor

Investițiile trec pe fonduri externe

Dar lucrurile stau puțin diferit și la capitolul cheltuieli. E drept că aparatul de stat a limitat sporurile, cheltuielile de personal scăzând cu 1,9 miliarde lei față de 2025. Numai că adevăratul colac de salvare a venit din altă direcție. Cheltuielile pentru investiții au fost de 31,03 miliarde lei, iar din acest total, nu mai puțin de 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR.

Plățile pentru proiectele cu bani europeni au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această mutare compensează tăierile din fondurile naționale de investiții și menține economia pe linia de plutire într-o perioadă de ajustare dură.

Adevărata provocare administrativă rămâne menținerea acestui echilibru fragil până la finalul anului, când ținta asumată de guvern este un deficit de 6,2% din PIB. Ritmul efectiv al absorbției fondurilor europene și deciziile politice din următoarele luni vor stabili dacă această corecție fiscală marchează o schimbare structurală reală sau rămâne doar o performanță izolată de primăvară.