Deficitul bugetar s-a înjumătățit la 0,7% din PIB în primele două luni din 2026

Execuția bugetară pe primele două luni ale anului confirmă o evoluție solidă a finanțelor publice, a anunțat vineri ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Deficitul s-a redus la 0,7% din PIB, adică 14,23 miliarde de lei, o cifră practic la jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, când gaura din buget atingea 1,58% din PIB. Cum s-a ajuns aici, vă întrebați?

O ajustare care nu a venit din senin

Analistul financiar Adrian Negrescu a explicat pe larg mecanismul din spatele acestor cifre, care la prima vedere par de-a dreptul surprinzătoare. Nu e vorba de nicio magie, ci de o matematică simplă, bazată pe încasări mai mari și cheltuieli mai mici.

„Execuția bugetară anunță un deficit nominal de 14,23 miliarde de lei, adică 0,70% din Produsul Intern Brut (PIB). Această evoluție pozitivă vine pe fondul unor încasări mai mari din taxe și a unei limitări stricte a cheltuielilor aparatului de stat. Pentru a înțelege exact dimensiunea acestei îmbunătățiri, trebuie să ne uităm la cifrele din perioada similară a anului trecut. În 2025, gaura din buget era dublă, ajungând la 30,24 miliarde de lei, adică un procent alarmant de 1,58% din PIB. Vorbim practic despre o diminuare consistentă de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar într-un timp record de doar 12 luni”, a detaliat Negrescu.

RecomandăriDeficitul bugetar a scăzut la 1,17% din PIB în patru luni. Reducere de 60% față de anul trecut.

lucrurile stau mult mai bine.

„Această ajustare masivă nu s-a produs din întâmplare”, a subliniat analistul.

De unde a adunat statul mai mulți bani

Hai să vedem, concret, de unde au venit banii. veniturile totale au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde de lei în primele două luni din 2026, iar motorul principal a fost o colectare mai bună la nivelul ANAF. Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) a adus încasări nete de 23,75 miliarde de lei, cu peste 20% mai mult decât anul trecut. Dar vestea bună pentru firme este că statul a și dat banii înapoi mai repede, restituirile de TVA majorându-se la 7,22 miliarde de lei, o infuzie vitală de lichiditate în economie.

RecomandăriCare este deficitul comercial al României, după primele nouă luni ale anului

Iar eliminarea facilităților fiscale de anul trecut a început să se simtă din plin. Încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, atingând 13,46 miliarde de lei, după ce angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT au început să plătească impozite integrale. Numai pe segmentul veniturilor salariale, plusul a fost de 8,7%. si, taxarea dividendelor distribuite masiv la finalul lui 2025 a generat o creștere uriașă de aproape 58%.

O altă gură de oxigen a venit direct de la Bruxelles. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 miliarde de lei, marcând o creștere fabuloasă de aproape 88% față de anul precedent. Singura dezamăgire, una minoră, a venit din accizele pentru tutun, unde încasările au scăzut ușor, deși consumul de carburanți a generat un plus de aproape 14% la buget.

Guvernul a strâns cureaua

Dacă la venituri stăm bine, ce s-a întâmplat cu cheltuielile? Ei bine, Guvernul pare să fi apăsat pedala de frână. Potrivit lui Adrian Negrescu, „pe partea de cheltuieli, Guvernul pare să fi reușit o frânare controlată. Cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, scăzând în termeni nominali cu 1,6% față de 2025. Ca pondere în economia țării, cheltuielile au coborât de la 6,3% la 5,8% din PIB”.

RecomandăriCare va fi cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni, în România?

„Cea mai mare felie din tortul bugetar s-a dus pe asistența socială. Statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare, o creștere modestă de sub 1% față de anul trecut. O parte din acești bani, mai exact 6,97 milioane de lei, au fost folosiți direct pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru populație. O reducere extrem de importantă s-a înregistrat la capitolul cheltuielilor de personal. Statul a plătit salarii în valoare de 27,13 miliarde de lei, cu aproape un miliard de lei mai puțin decât în primele două luni din 2025”, a mai spus expertul.

Cum vine asta? Negrescu explică simplu: „această economie la buget s-a realizat prin tăierea unor sporuri controversate și prin aplicarea măsurilor stricte de limitare a angajărilor și a creșterilor salariale în sectorul public. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut și ele cu 2,1%, statul cheltuind 14,43 miliarde de lei pentru funcționarea curentă a instituțiilor”.

Investițiile, susținute masiv de banii europeni

Nici investițiile nu au fost uitate, deși e drept că accentul a fost pus pe fondurile europene. „Nici capitolul investiții nu a fost ignorat, deși accentul a fost pus masiv pe banii europeni. Statul a alocat 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, iar peste 76% din această sumă reprezintă facturi plătite pentru proiecte finanțate direct din fondurile europene și prin PNRR”, a mai afirmat Adrian Negrescu.

Până la urmă, execuția bugetară arată neașteptat de bine, însă provocările abia acum încep. „În esență, execuția bugetară arată nesperat de bine având în vedere problemele din economie. Provocările sunt uriașe – nu este exclus să asistăm la o contracție economică semnificativă generată de efectele noului val de inflație (carburanți, gaze etc.). În aceste condiții, probabil vom avem una, dacă nu două rectificări bugetare. Un lucru este însă extrem de important – faptul că Guvernul își limitează cheltuielile iar dacă acest trend se va menține, pe fondul încasărilor mai mari ținta de deficit bugetar de 6,2% are toate șansele să fie atinsă”, a conchis expertul.