Descoperire majoră o proteină din ficat ar putea combate demența
Un nou studiu arată că memoria și capacitățile de învățare s-au îmbunătățit substanțial la șoarecii cu o formă de Alzheimer care au făcut exerciții fizice. Iar acum, cercetătorii par să fi descoperit și de ce. Mecanismul este legat de o proteină specială, eliberată de ficat în timpul efortului, care repară bariera protectoare a creierului.
Bariera de protecție a creierului, slăbită de vârstă
Exercițiile fizice reușesc să întărească o barieră hematoencefalică ce devine permeabilă odată cu trecerea anilor, un proces care îmbunătățește sănătatea creierului și ar putea lupta împotriva demenței. Atât la rozătoare, cât și la oameni, această barieră – practic un strat îngust de celule care apără creierul de toxine și agenți patogeni – slăbește în mod normal odată cu vârsta. Acest fenomen contribuie la neuroinflamație și la alte probleme, inclusiv la creșterea riscurilor de demență.
Proteina-minune generată de exerciții fizice
Numai că autorii studiului publicat luna aceasta în revista Cell au descoperit că în timpul și după exercițiile fizice, cel puțin la șoareci, ficatul eliberează o proteină specializată. Aceasta călătorește către creier și ajută la repararea barierei celulare protectoare de acolo. Efectele au fost deosebit de puternice la șoarecii mai în vârstă, care sufereau de o formă a bolii Alzheimer. Memoria și capacitățile lor de învățare s-au îmbunătățit serios atunci când nivelurile proteinei au crescut în creierul lor. Mai mult, cercetătorii au identificat aceeași proteină și în sângele persoanelor active fizic.
„Aceste rezultate oferă dovezi convingătoare, în modelele animale, că semnalele legate de exerciții fizice transmise de ficat pot îmbunătăți funcția creierului acționând asupra barierei hematoencefalice”, a declarat Michelle Voss, profesor și director al Laboratorului de Sănătate, Creier și Cogniție de la Universitatea din Iowa.
Ce sunt exerkinele și cum schimbă ele jocul?
Hai să vedem, cum stau lucrurile de fapt? Ideea că sportul ajută creierul să îmbătrânească mai frumos nu e deloc nouă. Zeci de ani de cercetări au arătat că activități precum mersul pe jos, înotul, ciclismul sau antrenamentul cu greutăți contribuie la un creier mai sănătos. Dar de ce? Saul Villeda, autor principal al noului studiu, a început să suspecteze că totul se datorează unor substanțe numite exerkine. Acestea sunt molecule (hormoni, proteine etc.) eliberate în sânge în timpul efortului fizic, majoritatea provenind din mușchi.
Într-un experiment anterior, din 2020, cercetătorii au încurajat șoarecii, tineri și bătrâni, să alerge timp de șase săptămâni. Apoi, le-au transfuzat plasmă din sânge altor animale în vârstă, dar sedentare. Rezultatele au fost uimitoare: șoarecii mai în vârstă care au primit transfuzia au obținut rezultate mult mai bune la testele de gândire. Tot ce conta era ca donatorii să fi alergat.
Acum, examinând celulele barierei hematoencefalice la animalele geriatrice, s-a observat că o proteină dăunătoare, TNAP, prolifera în număr mare, făcând bariera mai poroasă. Animalele bătrâne care făceau mișcare, în schimb, aveau mult mai puțin TNAP.
O pastilă care să înlocuiască sportul?
Dar descoperirea ridică și întrebări provocatoare. V-ați gândit vreodată dacă am putea comprima beneficiile sportului într-o pastilă? Cercetătorii speră să studieze procesul mai direct la oameni și chiar să înceapă experimente pe persoane care au dificultăți profunde în a fi active fizic (cum sunt, de pildă, mulți pacienți cu demență). Practic, se gândesc să ofere un fel de exerciții fizice artificiale.
Scopul grupului de cercetare este „să nu înlocuiască” exercițiile fizice pentru majoritatea oamenilor. Nicio pilulă nu va putea reproduce vreodată beneficiile complete ale mișcării, cred ei. Intenția este de a ajuta, într-o zi, persoanele cu dificultăți de mișcare să obțină măcar o mică parte din aceste beneficii.
Mesajul lor este clar.
„Dacă puteți, faceți mișcare. Va fi întotdeauna unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteți face pentru dumneavoastră”, spun ei.
