Descoperire socanta in Grecia. Obiectul plin cu explozibil care schimba relatiile din Europa
Un pescar a alertat de urgență forțele de ordine după ce a observat o ambarcațiune suspectă blocată pe coasta de vest a insulei Lefkada. Ancheta a scos la iveală un aparat militar cu motoarele încă pornite, declanșând imediat o alertă de securitate la cel mai înalt nivel european.
Alerta maxima intr o zona turistica
Liniștea uneia dintre cele mai cunoscute destinații de vacanță din vestul Greciei a fost spulberată la mijlocul săptămânii trecute. O dronă navală de tip Magura, care încă transporta explozibili, a fost găsită eșuată într-o peșteră de pe insula Lefkada (o destinație extrem de populară și printre turiștii români). Echipamentul prezenta semne clare că a fost utilizat într-o tentativă de atac, iar autoritățile au izolat imediat perimetrul pentru a preveni o tragedie.
Pericolul a fost cât se poate de real.
Iar detaliile tehnice au confirmat cele mai sumbre bănuieli ale anchetatorilor eleni. Stirileprotv a relatat marți dimineață că ministrul elen al apărării, Nikos Dendias, a confirmat originea ucraineană a dronei. Oficialul de la Atena nu a lăsat lucrurile la stadiul de simplă constatare locală, ci a ridicat problema direct în cadrul Consiliului de Apărare al UE de la Bruxelles. El a descris situația ca fiind „un incident extrem de grav”, cerând explicații și măsuri de prevenție din partea partenerilor europeni.
Și reacțiile diplomatice s-au ținut lanț. Ministrul de externe Giorgos Gerapetritis s-a plâns de prezența dronei la o întâlnire cu omologii săi din UE în cadrul Consiliului Afacerilor Externe de luni, avertizând că Atena va răspunde cu proteste diplomatice ferme.
„Atena nu va permite desfăşurarea operaţiunilor de război în regiunea mediteraneeană mai largă şi, în special, în direcţia Greciei.” – Giorgos Gerapetritis, ministrul de externe al Greciei
Misterul traseului militar
Forțele armate grecești supraveghează în prezent întreaga anchetă și pregătesc un raport detaliat. V-ați gândit vreodată cum ajunge un echipament militar din Marea Neagră tocmai în Mediterana? Ei bine, cele două scenarii principale investigate de oficialii eleni arată o realitate complexă. Fie drona a fost aruncată intenționat în zonă de o navă comercială aflată în tranzit, fie a fost lansată direct de la o bază ucraineană situată în Misrata, în vestul Libiei.
Dar nu este prima dată când interesele Atenei se lovesc de eforturile ucrainenilor de a bloca veniturile din petrol ale președintelui Vladimir Putin. Kievul face presiuni constante pentru a reduce încasările Rusiei, transformând petrolierele care ajută Moscova într-o țintă principală. În luna martie a anului trecut, o navă deținută de o companie greacă a fost lovită de o dronă ucraineană în largul coastei Novorossiisk, exact în momentul în care încărca petrol rusesc.
La acea vreme, ministrul grec al transporturilor maritime, Vassilias Kikilas, a reacționat extrem de dur. El a descris drept „inacceptabil şi foarte periculos” actul de a ataca nave care navighează sub pavilion grecesc sau care transportă echipaje grecești. Oficialul a explicat că „se presupune că acest atac este probabil legat de deciziile luate de a permite parţial transportul petrolului rusesc timp de o lună”.
Pentru un șofer din România, blocarea rutelor maritime pentru petrolul rusesc și atacurile asupra tancurilor petroliere se traduc printr-o presiune directă pe piețele energetice. Când costurile de transport internațional cresc din cauza riscurilor de securitate din Mediterana și Marea Neagră, prețul barilului reacționează imediat, iar românii ajung să plătească mai mult la pompă pentru un plin de benzină sau motorină, resimțind conflictul direct în bugetul familiei.
Raspunsul Kievului si acuzatiile din trecut
Numai că oficialii de la Kiev au o cu totul altă variantă asupra evenimentelor de pe insula Lefkada. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că nu deține niciun fel de informații despre drona găsită în peșteră.
„Nu există dovezi că aceasta aparţine operatorilor ucraineni de drone maritime. Suntem deschişi la cooperare cu partea greacă pentru a clarifica circumstanţele incidentului, dacă există solicitări relevante din partea lor.” – Heorhii Tîhî, purtătorul de cuvânt al MAE ucrainean
Să fim serioși, neîncrederea dintre cele două state are rădăcini mult mai adânci și nu a apărut peste noapte. Kievul s-a plâns în repetate rânduri că flota gigantică de petroliere a Greciei ajută la susținerea mașinăriei de război a Rusiei. Chiar la începutul conflictului armat, ambasadorul ucrainean de atunci la Atena, Serhii Şutenko, a lansat o acuzație extrem de dură, afirmând public că „banii anumitor companii de transport maritim sunt pătaţi de sânge”.
Jocuri politice si contracte blocate
Dincolo de declarațiile oficiale, incidentul riscă să afecteze grav imaginea publică a guvernului conservator al Noii Democrații. În ultimii cinci ani, Atena a făcut eforturi considerabile pentru a oferi sprijin Ucrainei, inversând practic legăturile tradițional strânse pe care le avea cu Rusia. Acum, guvernul se confruntă cu critici aspre din partea partidelor de opoziție de pe întreg spectrul politic, care subliniază că Grecia pare să fie complet neprotejată, având o monitorizare inadecvată a propriilor ape teritoriale.
Kyriakos Velopoulos, liderul partidului ultranaționalist Soluția Greacă, o formațiune considerată apropiată de interesele Rusiei, a profitat imediat de moment. El a declarat că „(Preşedintele Volodimir Zelenski) nu a fost niciodată un prieten al Greciei, ci a fost întotdeauna duşmanul ei”. Pe bune, politicianul a văzut totuși și o latură pozitivă în toată această criză de securitate, menționând ironic că partidul său „ar prelua drona, ar face inginerie inversă asupra ei şi ar produce în serie acest tip de drone”.
Unele țări din Uniunea Europeană fac presiuni uriașe asupra Atenei să furnizeze avioane de luptă Ucrainei, dar liderii eleni rămân reticenți. Colaborarea militară a atins un punct mort și în alte domenii. În noiembrie anul trecut, Atena și Kievul conveniseră să producă în comun drone navale fără pilot. Acordul s-a blocat rapid, în special deoarece Ucraina dorește să-și păstreze un cuvânt greu de spus asupra modului în care forțele armate grecești ar urma să utilizeze aceste sisteme. Diplomații de la Atena văd în această solicitare o modalitate subtilă prin care Ucraina încearcă să-și mențină influența în relațiile sale complicate cu Turcia, transformând un simplu parteneriat tehnologic într-un instrument de șantaj geopolitic.
