Noi măsuri anti-migrație, care se anunță printre cele mai drastice din Uniunea Europeană, au fost anunțate de guvernul de coaliție din Olanda, relatează Politico.
Planurile, anunțate vineri, includ controale mai stricte la frontieră, restricții la reunificarea familiilor și o intensificare a returnărilor forțate.
În contextul alegător, guvernul olandez este reprezentat de Partidul Libertății, de extremă dreaptă și antiimigrație, al lui Geert Wilders. Formațiunea lui Wilders a câștigat aproape un sfert din mandatele din parlamentul olandez în alegerile din noiembrie anul trecut, iar Partidul Libertății a desemnat-o pe Marjolein Faber să conducă Ministerul pentru migrație și azil.
În opinia sa, „Îmi propun cea mai strictă politică în materie de azil din toate timpurile”, a declarat Faber într-un mesaj video, invocând între motive blocajele naționale în materie de locuințe, asistență medicală și educație.
Subiectul principal din planul lui Faber este să declare „o criză a azilului”, pentru a dispune măsuri excepționale în vederea combaterii ei.
O prevedere legală în regim de urgență ar permite guvernului să ia măsuri fără a aștepta aprobarea parlamentului.
Guvernul de coaliție din Olanda își propune să adopte „cele mai stricte reguli de primire” din UE
Astfel, „Țările de Jos trebuie să facă parte din categoria statelor membre cu cele mai stricte reguli de primire din UE”, se arată în programul de guvernare.
În acest sens, guvernul va solicita Comisiei Europene o derogare de la politicile UE în materie de azil și migrație. Cererea va fi trimisă la Bruxelles săptămâna viitoare, a precizat, vineri, premierul olandez Dick Schoof.
În precizările sale, „Nu putem continua să susținem afluxul mare de migranți în țara noastră. Oamenii se confruntă cu o criză a azilanților”, a spus Schoof, apărând intenția de a declara o criză a azilului și adoptarea unei legislații corespunzătoare în regim de urgență.
În acest sens, şeful guvernului olandez a refuzat să dea cifre exacte privind scăderea pe care și-a propus-o în ceea ce privește numărul de azilanți.
La rândul său, ministrul Faber a declarat că dorește să oprească eliberarea permiselor pe termen nelimitat, să scurteze procedurile, să limiteze reunificarea familială „în mod substanțial, pentru o proporție foarte mare de solicitanți” și să accelereze deportările solicitanților de azil care au comis infracțiuni.
Planul mai prevede o modificare a legislației menită să-i împiedice pe solicitanții de azil cu permis de ședere să obțină acces prioritar la casele sociale invocând statutul de azilant, scopul fiind acela „de a reduce presiunea” pe piața locuințelor”.
Olanda: 218.000 de azilanți la o populație de 18 milioane
La rândul lor, reprezentanții opoziției politice au atacat deja planul ministrului Faber de a-și promova legislația în regim urgență, calificând intenția acesteia drept „antidemocratică”.
Iar Consiliul Olandez pentru Refugiați s-a declarat „profund îngrijorat” de perspectiva ca „refugiații să plătească un preț ridicat” cu ocazia implementării acestor măsuri.
În avertizarea sa, „Nu există un număr neașteptat de mare de solicitanți de azil în Țările de Jos. Nu există forță majoră, ci rea-voință politică”, a susținut această organizație.
Date ale Biroului Central de Statistică din Olanda arată că, în luna iulie 2024, în Țările de Jos au sosit, în total, numărul de 2.585 de solicitanți de azil, cu 545 mai mare decât în luna precedentă.
În total, 48.500 de solicitanți de azil și rude ale acestora au intrat în Olanda în anul 2023.
Aşadar, numărul migranților solicitanți de azil, a atins un nivel maxim în anul 2015, când războiul din Siria a provocat un aflux mare de refugiați, arată sursa citată.
În anul 2024, numărul total al migranților, beneficiari de drept de azil în Olanda, era de peste 218.000, populația acestei țări fiind de aproximativ 17,7 milioane de locuitori, conform informațiilor din surse deschise.
Sursa – www.antena3.ro
