Din ce motive, industria europeană a oțelului solicită măsuri de protecție urgente?
Sectorul oțelului din Uniunea Europeană avertizează că sute de mii de locuri de muncă sunt în pericol din cauza importurilor din China și a tarifelor impuse de Statele Unite.
Criza din industria metalurgică europeană se adâncește pe zi ce trece. Excesul de producție din China și tarifele vamale impuse de Statele Unite au pus sub semnul întrebării viitorul sectorului, potrivit reprezentanților industriei și sindicatelor. Doar în ultimul an, 18.000 de angajați au rămas fără loc de muncă în Uniunea Europeană.
Există un impact dublu asupra producătorilor europeni
Problemele au devenit tot mai grave în luna iunie, când SUA a introdus tarife de 50% pentru importurile de oțel. China, care nu mai are acces la piața americană, își redirecționează surplusul de producție către Europa. Acest lucru a dus la scăderea prețurilor și la diminuarea profiturilor companiilor europene.
- Thyssenkrupp intenționează să reducă 11.000 de locuri de muncă în Germania până în 2030
- ArcelorMittal, al doilea producător mondial, trece prin restructurări ample
- Importurile de oțel din afara UE s-au dublat din 2019
În acest sens, Henrik Adam, președintele EUROFER, a declarat: „Marele risc pe care îl avem noi, europenii, este că nu doar exporturile noastre către SUA sunt limitate, ci și importurile care sunt direcționate către SUA ajung de obicei într-o Europă neprotejată.”
Ce propune Comisia Europeană?
Vicepreședintele Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a convocat un summit de urgență la Bruxelles pentru a găsi soluții care să limiteze efectele negative. Una dintre propuneri este introducerea unui sistem de cote tarifare: importurile care depășesc un anumit prag ar urma să fie taxate cu 50%.
Care sunt măsurile de protecție și negocierile transatlantice?
Franța a lansat în luna iulie o propunere susținută de alte 10 state membre, care prevede ca noile măsuri să se aplice tuturor țărilor din afara Uniunii Europene, fără excepție.
Cum ar funcționa acest mecanism?
- Stabilirea unui volum maxim de importuri fără taxe suplimentare
- Depășirea cotei atrage aplicarea unui tarif de 50%
- Pragul exact urmează să fie stabilit
Însă, „Timpul se scurge”, avertizează europarlamentarul german Jens Geier. El descrie situația angajaților ca fiind „îngrijorătoare”, dar apreciază inițiativa Comisiei de a propune instrumente de apărare.
Negocierile cu Statele Unite vor fi reluate după ce Uniunea Europeană va finaliza strategia de protecție. Însă situația nu este simplă, deoarece Casa Albă își dorește readucerea producției pe teritoriul american.
În afirmaţiile sale, „Industria noastră de oțel și aluminiu revine ca niciodată până acum. Aceasta va fi încă un mare impuls de vești excelente pentru minunatul nostru personal din industria oțelului și aluminiului. Să facem America din nou mare.”, a scris Donald Trump pe platforma sa Truth Social în luna mai.
Ce urmează pentru industria oțelului din Europa?
Comisia Europeană va prezenta măsuri concrete pentru protejarea pieței în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de săptămâna viitoare. Deși detaliile nu au fost încă făcute publice, surse de la Bruxelles spun că accentul va fi pus pe două direcții principale:
- Întărirea barierelor împotriva importurilor ieftine de oțel
- Presiuni diplomatice pentru reducerea tarifelor americane
În opinia sa, Manuel Bloemers, reprezentant al sindicatului german IG Metall, subliniază: „Europenii trebuie să facă ceva. Trebuie să găsească răspunsuri ferme împotriva acestor supracapacități, pentru că, dacă nu, ne vom pierde toate locurile de muncă și toată încrederea.”
Din informaţiile Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, supracapacitatea globală de oțel a ajuns la 600 de milioane de tone în anul 2023 și ar putea crește la 720 de milioane de tone anul viitor.
Pentru Europa, provocarea este dublă: să protejeze piața internă și să redeschidă accesul la piața americană. Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor reuși să țină pasul cu dificultățile actuale.
În timp ce negocierile continuă și presiunea crește, miza rămâne păstrarea locurilor de muncă și a competitivității industriei europene de oțel. Soluțiile care vor fi adoptate în următoarea perioadă ar putea decide viitorul acestui sector strategic pentru economia Uniunii Europene.
