Peste 600 de milioane de lei. Un profit uriaș. Obținut dintr-o singură manevră financiară cu bani europeni. Acum, operațiunea a intrat în colimatorul Ministerului Finanțelor, unde ministrul Alexandru Nazare a cerut explicații clare și rapide. El vrea să știe cum miliarde de euro, care trebuiau să ajungă în proiecte, au fost schimbați în lei și puși la produs dobânzi în conturi bancare.
Scânteia a fost o investigație HotNews. Jurnaliștii au arătat, în exclusivitate, cum Ministerul Energiei a „parcat” 1,7 miliarde de lei din fonduri europene la CEC Bank. Rezultatul? Peste 600 de milioane de lei câștigați din dobânzi. Acești bani zac acum într-un cont, fără un scop precis, în vreme ce întreaga afacere este umbrită de suspiciuni: plățile către beneficiari ar fi fost blocate intenționat.
OUG-ul care a deschis Cutia Pandorei
Cum s-a putut întâmpla asta? Simplu. Printr-o Ordonanță de Urgență. OUG 138/2024, apărută în decembrie, a fost cheia, creând cadrul legal perfect pentru manevre de acest fel. Actul normativ dă voie entităților statului să transforme fondurile europene în lei și să le depună la bancă. Scopul e clar: să scoată profit din dobânzi. Unii o numesc mișcare de oportunitate. Alții, doar o portiță legală.
Există un detaliu și mai alarmant. Ordonanța spune negru pe alb că sumele obținute din aceste operațiuni „nu pot fi supuse controlului altor autorități”. Concret, nici Curtea de Conturi, nici altcineva nu poate verifica traseul banilor. Iar Guvernul? Pare complet depășit de situație. Întrebată despre fenomen, Cancelaria Prim-Ministrului a dat un răspuns scurt și la obiect: „nu dispune de astfel de informații”.
Ministerul Energiei, campion la dobânzi: 121 de milioane de euro profit
Ministerul Energiei este exemplul perfect. A acționat imediat după apariția OUG-ului, în decembrie 2024. A luat sumele de la Banca Europeană de Investiții (BEI), venite prin Fondul pentru Modernizare, le-a convertit și le-a pus în depozite. Rezultatul din 2025? Un câștig de 609.314.801 lei. Adică 121 de milioane de euro. O dobândă de peste 7%.
Câți bani a rulat ministerul pentru acest profit? Nu a precizat. Decizia a fost catalogată drept una „de oportunitate”. Întrebarea firească este: oportunitate pentru cine? Surse din guvern, citate de HotNews, vin cu o acuzație gravă: pentru a umfla dobânzile, plățile către beneficiarii reali ai proiectelor ar fi fost amânate sau chiar blocate. Instituția neagă totul, vehement.
Unde sunt banii? O avere nefolosită și multe semne de întrebare
Și acum, ce se întâmplă cu cele peste 600 de milioane de lei? Stau tot la Ministerul Energiei. Pe hârtie, destinația lor este să acopere „cheltuielile administrative necesare gestionării Fondului pentru modernizare” și să ajute start-up-uri din energie. În realitate, o avere stă degeaba.
Ministerul insistă că nu a blocat nimic și că plățile au mers normal, susținând că solicită fonduri exact cât este nevoie pentru fiecare ciclu de plată pentru a nu opri investițiile. Totuși, o întrebare rămâne fără răspuns: de ce a fost nevoie de această strategie financiară complicată, când banii aveau un scop clar și precis, anume modernizarea sectorului energetic din România?
Ancheta Finanțelor: Se caută răspunsuri la nivel înalt
Mingea e acum la ministrul Finanțelor. Alexandru Nazare a cerut date de la Trezorerie și de la Ministerul Energiei. Vrea „o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte”. Scopul este să obțină o imagine de ansamblu. Câte instituții au folosit metoda? Ce sume au fost implicate? Și, mai ales, de ce?
Ancheta de-abia a început. A fost doar Ministerul Energiei sau e un fenomen generalizat în administrația publică? Încă nu știm. Cert este un singur lucru: gestionarea banilor europeni a alunecat într-o zonă tulbure. O zonă în care profitul din dobânzi a ajuns, pentru unii, mai presus de scopul real al fondurilor.
