Donald Trump amenință Iranul cu reluarea bombardamentelor. Ce prevede draftul cu 300 de miliarde de dolari

Donald Trump (președintele Statelor Unite) a declarat miercuri, la summitul G7 de la Évian-les-Bains, Franța, că Statele Unite ar putea relua bombardamentele asupra Iranului dacă Teheranul „nu se comportă cum trebuie”, deși în paralel a vorbit despre un memorandum de înțelegere care ar urma să fixeze condițiile unui armistițiu și ale unui nou cadru de relație.

Textul la care s-a referit nu este, după propriile sale cuvinte, unul final. Iar versiunea preliminară obținută de CNN ar arăta o miză financiară foarte mare: un plan de reabilitare și dezvoltare economică pentru Iran cu finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari, care ar urma să fie pus în aplicare la 60 de zile de la semnare. Față de această prevedere, Trump a negat explicit că Washingtonul ar urma să contribuie cu bani.

Miza depășește disputa de formulare dintre Casa Albă și textul preliminar. Dacă amenințarea militară se transformă din nou în acțiune, efectul imediat s-ar vedea în Orientul Mijlociu, iar unul dintre punctele sensibile este Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul de petrol. Or, chiar draftul invocat în discuție ar include redeschiderea acestei strâmtori, semn că traficul energetic și stabilitatea regională sunt în centrul negocierii.

Pentru statele europene reunite miercuri la Évian-les-Bains, Franța, problema este dublă. Pe de o parte, liderii G7 i-au cerut lui Trump clarificări despre acordul cu Iranul. Pe de alta, aceiași lideri discută în același format despre sprijinul pentru Ucraina, competiția economică cu China, siguranța online a copiilor și inteligența artificială, ceea ce face ca o nouă criză militară în Golf să complice și mai mult agenda occidentală.

Trump spune că memorandumul nu garantează relaxarea imediată a sancțiunilor

Președintele american a insistat că memorandumul de înțelegere nu prevede o ridicare imediată a sancțiunilor împotriva Iranului, deși a spus că tema va fi discutată ulterior. Asta contează politic și economic: pentru Teheran, accesul la bani și comerț este una dintre puținele beneficii concrete ale unui acord; pentru Washington, păstrarea sancțiunilor înseamnă că presiunea rămâne instrumentul principal.

În declarațiile făcute presei la Évian-les-Bains, Franța, Donald Trump a formulat amenințarea în termeni direcți.

„Este un memorandum de înțelegere. Și dacă nu-mi place, o să începem din nou să tragem asupra lor, să le dăm cu bombe în cap. Dacă nu-mi place, dacă nu se comportă cum trebuie, o să revenim la a lansa bombe chiar în capetele lor, bine?”

Formularea lasă deschisă întrebarea esențială: ce înseamnă concret „să se comporte cum trebuie”. Datele publicate până acum indică doar câteva repere din draft: încetarea focului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz, unele măsuri de sprijin financiar pentru Iran și o reafirmare din partea Teheranului că nu va produce niciodată o armă nucleară. Nu a fost anunțat însă un text final și nici un mecanism public de verificare.

Clauza de 300 de miliarde de dolari este punctul pe care Trump îl respinge public

Potrivit Adevarul, versiunea preliminară a memorandumului ar conține o frază foarte clară: „Statele Unite se angajează, împreună cu partenerii săi regionali, să elaboreze un plan cuprinzător, convenit de ambele părți, pentru reabilitarea și dezvoltarea economică a Republicii Islamice Iran, asigurând în același timp o finanțare de cel puțin 300 de miliarde de dolari”. Dacă această formulare ar rămâne în textul final, discuția nu ar mai fi doar despre securitate, ci și despre cine plătește reconstrucția și în ce condiții.

Suma este suficient de mare încât să schimbe raporturile dintre Washington, monarhiile din Golf și Iran. Numai că Trump a negat atât existența unei contribuții americane, cât și ideea că ar fi cerut statelor din Golf să își asume investiția.

În timpul întâlnirii bilaterale cu Abdel Fattah el-Sisi (președintele Egiptului), la Évian-les-Bains, Franța, liderul american a spus:

„Puteți investi dacă doriți. Adică, ce pot să fac eu? Să spun că nimeni nu are voie să investească vreodată? Nu, noi nu investim, nu punem nici măcar 10 cenți, iar oamenii pot decide să facă asta, dar depinde de ei.”

Și a revenit imediat cu o formulare și mai categorică: „Noi nu investim în acest fond și nu avem un astfel de fond.”

Mesajul are efect direct asupra credibilității negocierii. Dacă draftul prevede cel puțin 300 de miliarde de dolari, iar partea americană spune public că nu pune „nici măcar 10 cenți”, atunci finanțarea ar depinde de alți actori regionali sau de o rescriere serioasă a documentului.

Aliații din G7 caută clarificări, dar reacțiile oficiale lipsesc încă

Contextul politic explică de ce declarațiile lui Trump cântăresc mai mult decât o simplă ieșire verbală. La G7, aliații Statelor Unite contestă deja abordarea unilaterală a liderului american în alte dosare, inclusiv în relația economică cu China, unde preferă un răspuns coordonat între marile economii. O eventuală aplicare a aceleiași metode în raport cu Iranul ar pune presiune suplimentară pe unitatea occidentală.

Dar până acum nu a fost anunțată o reacție oficială a Iranului la aceste declarații. Nici pozițiile publice ale celorlalți lideri G7, strict pe amenințarea cu reluarea bombardamentelor, nu au fost prezentate. Informațiile disponibile arată doar că lui Trump i s-au cerut clarificări privind acordul SUA-Iran.

În aceeași discuție cu presa, Donald Trump a mai spus că nici statelor din Golf nu le-a cerut să intre acum într-un fond pentru Iran.

„Nu, nu le cer, nu le cer. Dacă o fac, foarte bine. Dar aș spune că nu o vor face pentru o vreme, până când nu vor vedea cum se comportă. E o chestiune de comportament, dar noi nu investim.”

Asta înseamnă că, la acest moment, chiar și partea economică a înțelegerii pare condiționată de o evaluare politică subiectivă a comportamentului Iranului, nu de un calendar clar. Iar pentru piețele de energie și pentru diplomația europeană, incertitudinea aceasta valorează aproape la fel de mult ca o decizie formală: Strâmtoarea Ormuz și sancțiunile rămân în joc, iar textul final al memorandumului nu a fost anunțat încă.