Donald Trump o atacă dur pe Giorgia Meloni după ce a criticat Papa Leo al XIV-lea
Președintele american Donald Trump a lansat un atac direct la adresa premierului italian Giorgia Meloni, numind-o „inacceptabilă” și acuzând-o că nu are „curaj” să susțină intervenția SUA în Iran. Reacția a venit după ce Meloni a condamnat public criticile lui Trump la adresa Papei Leo al XIV-lea, pe care liderul de la Casa Albă l-a catalogat drept „slab”.
Ruptura publică neașteptată a izbucnit între cei doi lideri, care au cultivat una dintre cele mai apropiate relații transatlantice în ultimul an.
Totul a pornit după ce Donald Trump a criticat poziția anti-război a Suveranului Pontif în privința Iranului. „Nu cred că Papa Leo al XIV-lea face o treabă foarte bună”, a declarat Trump, acuzându-l că este „slab în fața infracționalității” și sugerând că pontiful ar trebui „să nu mai servească stânga radicală”. Trump a adăugat: „Nu ne place un papă care spune că este în regulă să ai o armă nucleară”. Comentariile au venit în contextul în care Papa Leo al XIV-lea a criticat intervenția SUA în Iran încă din prima zi, afirmând că aceasta este alimentată de o „iluzie a omnipotenței”.
În Italia, indiferent de spectrul politic, criticarea pontifului este considerată o linie roșie. Giorgia Meloni a reacționat prompt luni, numind criticile lui Trump „inacceptabile”. „Papa este șeful Bisericii Catolice și este corect și normal ca el să ceară pacea și să condamne toate formele de război”, a spus Meloni. Ea a adăugat că nu s-ar simți confortabil trăind într-o societate în care „liderii religioși fac ce le spun politicienii”.
Însă Trump a contratacat într-un interviu pentru cotidianul italian Corriere della Sera. „Credeam că are curaj, dar m-am înșelat”, a spus președintele american. „Ea este inacceptabilă pentru că nu o deranjează că Iranul are o armă nucleară și ar arunca în aer Italia în două minute dacă ar avea ocazia.”
De la laude la Mar-a-Lago la acuzații publice
Scandalul actual contrastează puternic cu relația caldă afișată de cei doi lideri în ultimul an. Trump o numea pe Meloni „unul dintre liderii reali ai lumii” și „plină de energie, fantastică”. Prima lor întâlnire importantă a avut loc în decembrie 2024, la redeschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris, unde Trump a descris-o pe Meloni drept „o adevărată forță a naturii”.
A urmat, în ianuarie 2025, o vizită rapidă a lui Meloni la reședința lui Trump din Mar-a-Lago, Florida, în plină criză a răpirii jurnalistei Cecilia Sala în Iran. Vizita a fost interpretată ca un gest politic puternic, iar Trump s-a declarat impresionat, spunând că Meloni este un lider care „a luat cu asalt Europa”.
Meloni a fost, si, unul dintre puținii lideri europeni invitați la ceremonia de inaugurare a lui Trump în ianuarie 2025. Punctul culminant al relației lor a fost considerat vizita oficială la Casa Albă din aprilie 2025. Atunci, Trump a postat pe rețelele sociale: „Își iubește țara, iar impresia pe care a lăsat-o tuturor a fost fantastică!”. Conversații private, precum cea de pe o bancă izolată la summitul G7 din Canada din iunie 2025, păreau să consolideze un canal politic direct între Washington și Roma.
Și laudele au continuat. La o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în august 2025, Trump a numit-o pe Meloni „o mare lideră, o inspirație pentru toți”. La un summit pentru Gaza în Egipt, în octombrie 2025, președintele american a glumit pe scenă: „Cine este această femeie?”, prezentând-o apoi audienței drept „o lideră foarte puternică” și „o tânără frumoasă”.
Primele fisuri: NATO și Strâmtoarea Hormuz
Primele semne de tensiune au apărut la începutul anului 2026. După ce Meloni a sugerat că Trump ar merita Premiul Nobel pentru Pace pentru eforturile sale în Ucraina, premiul a fost acordat în cele din urmă politicianului din opoziția venezueleană, María Corina Machado. Decizia l-a înfuriat pe Trump, care a transmis premierului norvegian că nu se mai simte „obligat să gândească doar în termeni de pace”.
O fisură operațională reală a apărut în martie 2026, în timpul crizei declanșate de închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran. Trump a cerut aliaților să formeze o forță navală, dar apelul său a rămas în mare parte fără răspuns, Italia numărându-se printre țările importante care au refuzat să se implice.
În paralel, la sfârșitul lunii martie, Italia a refuzat o cerere a armatei americane de a folosi baza aeriană Sigonella din Sicilia pentru avioanele care se îndreptau spre Orientul Mijlociu. Mai mult, Meloni a anunțat marți că Italia a suspendat reînnoirea automată a acordului său de apărare cu Israelul.
Reacția lui Trump la refuzul european a fost dură, numind NATO un „tigru de hârtie” și declarând că ia în considerare retragerea SUA din alianța militară. Surse de la Roma au vorbit despre „tonuri necoordonate prin canale diplomatice”, semnalând o răcire a comunicării. Răspunsul guvernului italian a fost ferm: „Italia rămâne angajată în securitatea internațională, dar fiecare decizie are loc în cadrul NATO și în cadru multilateral.”
