Donald Trump spune că a vorbit pe 6 iulie cu Zelenski și Putin despre Ucraina. Ce nu au confirmat Kievul și Kremlinul

Donald Trump a declarat la Summitul NATO de la Ankara că Volodimir Zelenski și Vladimir Putin își doresc încheierea războiului din Ucraina, o concluzie pe care președintele Statelor Unite a tras-o în urma unor convorbiri telefonice separate. Afirmațiile sale indică discuții care ar fi avut loc pe 6 iulie, însă nici Kievul, nici Kremlinul nu au oferit până în acest moment vreo confirmare oficială. Intervenția liderului american are loc într-un context sângeros, marcat de noi valuri de rachete rusești abătute asupra principalelor orașe ucrainene.

Data de 6 iulie marchează momentul în care Trump susține că i-a contactat separat pe cei doi șefi de stat, detalii apărute inițial și în paginile Kyiv Independent, dar neconfirmate încă la nivel instituțional. Liderul de la Casa Albă a readus în discuție și un alt moment recent, povestind că a discutat cu Volodimir Zelenski și Vladimir Putin chiar de Ziua Independenței Statelor Unite, pe 4 iulie. Cu acea ocazie, pe lângă mesajele de felicitare primite, oficialii ar fi abordat direct subiectul războiului declanșat de Rusia.

Absența unor reacții oficiale de la Kiev sau Moscova lasă afirmațiile președintelui Trump strict la nivelul unui discurs asumat public la Ankara. Într-o perioadă în care cancelariile occidentale analizează orice posibilă deschidere diplomatică, un anunț privind intențiile de pace ale lui Zelenski și Putin captează imediat atenția, chiar dacă rămâne o declarație unilaterală. Totul se rezumă deocamdată la relatarea președintelui american, care insistă că ambii lideri caută acum o înțelegere pentru a opri vărsarea de sânge.

Mesajul transmis de la tribuna Summitului NATO s-a concentrat pe ideea unui acord. Fără să ofere detalii din culisele negocierilor, Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că atitudinea la vârf s-a schimbat și că există o disponibilitate reală pentru a pune capăt conflictului. El a reluat pe 6 iulie afirmația că Vladimir Putin ar dori o încheiere a ostilităților, deși mișcările armatei ruse din teren au demonstrat exact contrariul în zilele care au urmat.

Realitatea frontului contrazice declarațiile de la Ankara

La doar două zile după apelurile telefonice din 6 iulie evocate de oficialul american, armata rusă a lansat un nou atac devastator. Kievul a fost zguduit de explozii, devenind ținta unei ofensive cu rachete miercuri dimineața devreme, în noaptea de 7 spre 8 iulie. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a anunțat că bombardamentele au provocat incendii puternice în două cartiere ale orașului, informații documentate pe larg și de publicația Ukrainska Pravda.

În aceeași perioadă, și locuitorii din Odesa au trecut prin momente de teroare. Orașul a fost vizat marți seară, în noaptea de 6 spre 7 iulie, de rachete balistice echipate cu focoase cu submuniții, o tactică ce mărește artificial numărul victimelor civile. Bilanțul atacului a fost confirmat de oficialii locali, printre care și guvernatorul Oleg Kiper, care a anunțat că nouă persoane au fost rănite, iar elemente vitale de infrastructură au fost grav avariate.

Acțiunile militare ale Moscovei lovesc direct în narațiunea diplomatică expusă la summit. Donald Trump a relatat despre dorința de pace a lui Vladimir Putin tocmai în perioada în care bombele rusești loveau din nou zonele urbane din Ucraina. Oficialii ucraineni au raportat distrugerile, demonstrând că asalturile cu rachete balistice și loviturile aeriene nu au luat nicio pauză în urma presupuselor apeluri de la Washington.

Situația dramatică din Odesa a ilustrat clar natura tacticii rusești, unde civilii au căzut victime armamentului cu submuniție. Fără a lăsa loc de interpretări politice, autoritățile ucrainene s-au concentrat pe salvarea răniților și stingerea incendiilor, în timp ce raidurile aeriene au continuat să lovească fără discernământ.

Ce urmează pe agendă și incertitudinile discuțiilor

Președintele american a folosit platforma Summitului NATO pentru a repeta ideea că sfârșitul războiului ar putea fi aproape. Potrivit Libertatea, Donald Trump a reiterat că atât Volodimir Zelenski, cât și Vladimir Putin par acum pregătiți să închidă conflictul armat, sugerând că reuniunea de la Ankara ar putea servi drept cadru pentru discuții mai aplicate privind oprirea războiului.

Această variantă optimistă nu se bazează însă pe o asumare oficială din partea statelor beligerante. Biroul Președintelui Ucrainei a păstrat tăcerea asupra acestui subiect, iar administrația de la Kremlin a refuzat până acum să valideze relatarea lui Trump despre conținutul respectivelor conversații telefonice.

Atenția se mută acum asupra zilei de 8 iulie, dată în jurul căreia se construiește un alt scenariu important. O informație încă neconfirmată oficial indică faptul că Donald Trump și Volodimir Zelenski ar urma să aibă o întâlnire directă, organizată chiar în marja Summitului NATO de la Ankara. Acolo, cei doi lideri ar avea ocazia să abordeze concret posibilele soluții prin care se poate ajunge la pace, dacă această întrevedere va avea într-adevăr loc.

Până la un eventual dialog concret față în față între Washington și Kiev, realitatea din teren rămâne neschimbată. Pe de o parte, Trump povestește la nivel declarativ despre lideri care își doresc un acord, în timp ce pe de altă parte, ucrainenii din Kiev și Odesa își numără răniții după valurile de rachete rusești care contrazic, deocamdată, orice intenție pacifistă a Moscovei.