Dosarul azilelor din Bihor lovește direct în familia lui Viorel Pașca. Ce pierd după sechestrul total pus de DIICOT
DIICOT a instituit sechestru pe toate bunurile mobile și imobile, inclusiv pe toate conturile bancare ale familiei lui Viorel Pașca și ale Asociației „Dumbrava Dumnezeu poartă de grijă”, în dosarul azilelor din Bihor, măsură care, potrivit apărării, a lăsat familia fără bani lichizi după percheziții.
Concret, pe lângă blocarea bunurilor și conturilor, procurorii au ridicat și toți banii găsiți la fața locului. Avocatul Răzvan Doseanu a susținut că efectul imediat este lipsa oricăror resurse pentru cheltuielile zilnice ale familiei. În același dosar, procurorii au stabilit și sechestre pentru 6,4 milioane de euro daune morale, sumă rezultată din câte 50.000 de euro pentru fiecare dintre 128 de persoane considerate victime.
Blocarea tuturor conturilor schimbă imediat miza dosarului dintr-una strict penală într-una cu efect financiar direct. Familia Pașca nu mai poate folosi banii din conturi, iar asociația prin care erau administrate centrele intră, practic, sub presiunea unei indisponibilizări totale a activelor menționate de anchetatori. Pentru cititor, cifra relevantă este dublă: 6,4 milioane de euro în daune morale, la care se adaugă 13.319.977,47 lei puși sub sechestru ca sume încasate între 2020 și 2025.
În imaginile publicate online de avocat apare anunțul privind măsurile asigurătorii și susținerea apărării că familia a rămas fără resurse financiare după descinderi.
Daunele morale vizează 128 de persoane, deși în centre erau 409 la momentul descinderilor
Una dintre marile discrepanțe din dosar este diferența dintre numărul total al persoanelor aflate în centre și numărul celor pentru care procurorii au mers până la acțiunea civilă. La momentul descinderilor erau îngrijite 409 persoane. Ancheta vizează însă 210 persoane considerate vătămate ale infracțiunii de trafic de persoane în perioada 2020-2025. Iar dintre acestea, acțiunea civilă din oficiu a fost exercitată pentru 128.
Asta înseamnă că nu toate persoanele relocate intră, cel puțin în această etapă, în aceeași categorie juridică. Iar diferența contează: pentru cele 128 de persoane, procurorii au fixat deja un nivel al daunelor morale, de 50.000 de euro pentru fiecare.
Potrivit Adevarul, avocatul Răzvan Doseanu contestă și felul în care este justificată această parte civilă din oficiu. El spune că niciuna dintre cele 128 de persoane nu este pusă sub interdicție judecătorească, deși unele suferă de afecțiuni psihice.
„S-au făcut constituiri de parte civilă din oficiu de către procuror cu suma de 50.000 euro daune morale pentru fiecare din cele 128 de victime, instituindu-se sechestre pentru suma de 6.400.000 euro. Niciuna dintre persoane nu este pusă sub interdicție, deși unele dintre ele au anumite afecțiuni psihice.”
Din perspectiva dosarului, observația apărării ridică o întrebare procedurală: pe ce bază a fost exercitată acțiunea civilă din oficiu pentru aceste persoane? În informațiile publice de până acum nu apare un răspuns al autorităților la această critică.
Sub sechestru au intrat 13,3 milioane de lei încasați în 2020-2025, iar statul a alocat 19 milioane de lei pentru 6 luni după relocare
Un al doilea palier al mizei este suma de 13.319.977,47 lei, pusă sub sechestru ca bani încasați în perioada 2020-2025 pentru găzduirea și hrana bolnavilor și a oamenilor străzii aduși la familia Pașca de autorități. Comparativ, statul român a alocat 19.000.000 lei pentru întreținerea celor 409 persoane relocate pentru o perioadă de 6 luni.
Comparația arată dimensiunea financiară a dosarului: 13,3 milioane de lei reprezintă încasările aferente unei perioade de 5 ani, în timp ce 19 milioane de lei acoperă doar 6 luni de întreținere pentru persoanele mutate din centre. Diferența nu stabilește, singură, legalitatea sumelor, dar arată cât de mare este costul social și bugetar al cazului.
„Concluzia este că în 5 ani de zile Viorel Pașca a hrănit și adăpostit sute de persoane încasând 13.319.977,47 lei. Statul român a alocat 19.000.000 lei pentru întreținerea celor 409 persoane relocate pentru 6 luni.”
În acest punct se vede și impactul asupra autorităților care au lucrat cu asociația. O parte dintre persoanele aflate în centre fuseseră aduse acolo chiar de autorități, iar Viorel Pașca fusese premiat anterior de Direcția de Asistență Socială Oradea, în timpul mandatului lui Ilie Bolojan, fiind prezentat drept un „bun samaritean”.
Apărarea invocă o comparație cu un caz CEDO despre sechestrarea unei aeronave cu droguri
Viorel Pașca este sub control judiciar și este cercetat pentru trafic de persoane, supunerea la muncă forțată sau obligatorie, constituirea unui grup infracțional organizat și alte infracțiuni legate de administrarea centrelor și exploatarea persoanelor vulnerabile. El declară că este nevinovat, iar apărarea susține că dosarul are și o miză politică, acuzație care nu este probată în informațiile publice de până acum.
Răzvan Doseanu a mai arătat că, pentru instituirea sechestrelor, procurorii au invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului din cauza Air Canada împotriva Marii Britanii, din 1995.
„Pentru instituirea sechestrelor a fost invocată cauza CEDO Air Canada împotriva Marii Britanii (1995), speța vizând sechestrarea unei aeronave care transporta droguri.”
Argumentul este folosit de apărare pentru a sugera că temeiul invocat de procurori este disproporționat față de natura faptelor cercetate aici. Până acum, reacția autorităților la această critică nu apare în informațiile făcute publice.
Dosarul rămâne, astfel, cu trei niveluri de urmărit în perioada următoare: măsura sechestrului total asupra familiei și asociației, diferența dintre cele 409 persoane relocate, cele 210 considerate vătămate și cele 128 pentru care s-a exercitat acțiunea civilă, precum și continuarea anchetei în care Viorel Pașca este cercetat sub control judiciar.
